Armata chineză a înconjurat Taiwan și a început o nouă rundă de exerciţii militare. ”Un avertisment sever”

Taiwanul guvernat în mod democratic, pe care China îl consideră propriul său teritoriu, a fost în alertă pentru mai multe exerciţii militare de la discursul preşedintelui Lai Ching-te de săptămâna trecută cu ocazia zilei naţionale, discurs condamnat de Beijing după ce Lai a declarat că China nu are dreptul să reprezinte Taiwanul, chiar dacă s-a oferit să coopereze cu Beijingul.

Comandamentul Teatrului de Est al armatei chineze a declarat că exerciţiile „t Sword-2024B” au loc în Strâmtoarea Taiwan şi în zonele de la nord, sud şi est de Taiwan.

„Exerciţiul serveşte, de asemenea, ca un avertisment sever faţă de actele separatiste ale forţelor de independenţă din Taiwan. Este o operaţiune legitimă şi necesară pentru protejarea suveranităţii statului şi a unităţii naţionale", se arată într-un comunicat publicat atât în chineză, cât şi în engleză.

Comandamentul a publicat o hartă care arată nouă zone din jurul Taiwanului în care au loc exerciţiile - două pe coasta de est a insulei, trei pe coasta de vest, una la nord şi trei în jurul insulelor controlate de Taiwan de lângă coasta chineză.

Navele şi aeronavele chineze se îndreaptă spre Taiwan în "proximitate din direcţii diferite", concentrându-se pe patrule de pregătire pentru luptă maritimă şi aeriană, blocarea porturilor şi zonelor-cheie, atacarea ţintelor maritime şi terestre şi "capturarea în comun a superiorităţii globale", a precizat comandamentul.

Cu toate acestea, nu a anunţat niciun exerciţiu cu trageri reale sau nicio zonă de interdicţie de zbor. În 2022, la scurt timp după ce preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA de atunci, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, China a tras rachete deasupra insulei.

În cadrul unor operaţiuni rare, paza de coastă a Chinei a înconjurat Taiwanul şi a organizat patrule de „aplicare a legii” în apropierea insulelor offshore ale Taiwanului, potrivit presei de stat chineze.

Consiliul pentru afaceri continentale din Taiwan, care elaborează politica Chinei, a declarat că ultimele exerciţii militare ale Chinei şi refuzul de a renunţa la utilizarea forţei au fost "provocări flagrante" care au subminat grav pacea şi stabilitatea regională.

În faţa noilor ameninţări politice, militare şi economice pe care China le-a adresat Taiwanului în ultimele zile, Taiwanul nu va da înapoi, a declarat într-un comunicat Consiliul pentru afaceri continentale al Taiwanului, care elaborează politica faţă de China.

„Preşedintele Lai şi-a exprimat deja bunăvoinţa în discursul său de ziua naţională şi este dispus să îşi asume responsabilitatea de a menţine pacea în Strâmtoarea Taiwan împreună cu comuniştii chinezi”, a adăugat acesta.

Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că şi-a trimis propriile forţe.

Un înalt oficial din domeniul securităţii din Taiwan, care a vorbit pentru Reuters sub rezerva anonimatului, având în vedere sensibilitatea situaţiei, a declarat că, în opinia sa, China practică blocarea porturilor taiwaneze din nordul şi sudul insulei şi a căilor maritime internaţionale, precum şi respingerea sosirii forţelor străine.

Duminică, Taiwanul a raportat că un grup de portavioane chineze navighează spre sudul insulei prin canalul strategic Bashi, care separă Taiwanul de Filipine şi leagă Marea Chinei de Sud de Pacific.

Mass-media chineză de stat a publicat începând de joi o serie de articole şi comentarii care denunţau discursul lui Lai, iar duminică Comandamentul Teatrului de Est a difuzat o înregistrare video în care spunea că este „pregătit pentru luptă”.

Ziarul Liberation Army Daily al APL a scris luni că „cei care se joacă cu focul se ard!”. "Atâta timp cât provocările "independenţei Taiwanului" continuă, acţiunile APL de apărare a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale nu se vor opri", a precizat ziarul.

Săptămâna trecută, SUA a declarat că China nu are nicio justificare pentru utilizarea discursului lui Lai de Ziua Naţională ca pretext pentru presiuni militare.

China a organizat exerciţiile "t Sword-2024A" timp de două zile în jurul Taiwanului în luna mai, la scurt timp după ce Lai a preluat funcţia, afirmând că acestea erau o "pedeapsă" pentru conţinutul separatist din discursul său de învestire.

Lai a propus în mod repetat discuţii cu China, dar a fost refuzat. El susţine că doar poporul taiwanez îşi poate decide viitorul şi respinge pretenţiile de suveranitate ale Beijingului.