“În România s-a guvernat cu picioarele. Au fost unele decizii atât de proaste, că aproape duc la ideea de infiltrare rusă”

“Sunt niște decizii atât de proaste care uneori aproape că te duc cu ideea ca nu care cumva să fi avut naibii vreo zonă de infiltrare (rusă -n.r.), sau ceva. Că sunt prea sistematice deciziile astea, și prea sunt venite una după alta, ca să nu fii un pic suspicios”, a declarat, pentru știrileprotv.ro, expertul în securitate Iulian Fota.

Iulian Fota a fost consilier prezidențial pe probleme de Securitate Națională al lui Traian Băsescu și Secretar de stat pentru Afaceri Strategice în MAE. Numele său a fost menționat recent de președintele Nicușor Dan ca posibil consilier prezidențial pe probleme de Apărare.

MAE a desființat direcția din minister care se ocupa fix de războiul hibrid al Rusiei

Fota a dat ca exemplu o serie de “sincope, desincronizări și decizii nefericite” care au avut loc în MAE după schimbarea lui Bogdan Aurescu de la conducerea ministerului.

Iulian Fota: “După schimbarea a absolut nefericită și neinspirată a lui Bogdan Aurescu, pe care eu încă nu mi-o explic, au început să apară tot felul de sincope, tot felul de desincronizări, o serie întreagă de decizii nefericite.

Acum vreun an și ceva de zile, Ministerul de Externe desființează Direcția de Amenințări Asimetrice. Adică noi suntem în război hibrid și tu desființezi tocmai direcția care trebuia să ocupe, - e adevărat, pe zona diplomatică - de acest război hibrid? E absolut de neînțeles! (…)

Și mai vine și premierul Cioalacu, anul trecut, și spune: „Rusia nu va ataca România”. A spus-o de mai multe ori. Iar una din declarații, în noiembrie, e bestială - spune ceva de genul "Rusia nu va ataca România, și România nu are nevoie să investească bani în industria de apărare" - sau ceva de genul ăsta. E proastă consiliere - "Lasă dom'ne că știu eu mai bine, că de-aia sunt premier". Deci, fumuri de felul ăsta”, a spus Fota.

El a adăugat, totuși, că nu vede aceste decizii ale politicienilor “în zona trădării”, ci, mai degrabă “în zona prostiei, a autosuficienței și a aroganței pe care ți-o dă funcția”.

„Politicienii au „externalizat” securitatea națională către instituțiile din domeniu, pentru a-și ascunde incompetența”

Fota a oferit și câteva explicații pentru situația de acum: politicienii “au externalizat” problemele către instituțiile din domeniu, pentru a-și ascunde incompetența. Fără a avea însă și o serie de obiective clare primite de la nivel politic, instituțiile nu s-au implicat suficient.

Iulian Fota: “Instituțiile, până la urmă, sunt formate din oameni. Și oamenii au tendința de a fi comozi. Și niciun om nu vrea să împuște în picior singur dacă poate să-și facă viața mai ușoară. Și unde e problema pentru noi? În momentul ăsta, nivelul de ambiție (în instituții – n.r.) este foarte scăzut, pentru că nivelul de ambiție ridicat se stabilește politic.

Nu poți să-l pui pe ăla la MApN sau la MAE să dărâme munții, - care ar însemna efort și organizare și poate nu are resurse, poate că ești nemulțumit că e prost plătit, e un cumul de factori,- când el, dacă depinde de el, stabilește singur că “haide săpăm o groapă astăzi, una mai mică mâine. De ce să ne omorâm cu munca?”

Era o vorbă când eram eu inginer, în trecut – „Nu ne pot ei plăti atât de prost pe cât de încet putem noi să muncim”.

Deci, în momentul în care nivelul de ambiție e lăsat instituțiilor, ele nu au interesul să-și stabilească un nivel de ambiție ridicat, politicul n-a fost interesat cel puțin ultimii cinci ani a fost un dezastru. Și ca atare, așa am ajuns să fim surprinși de crize de securitate națională. Așa am ajuns în situația asta foarte complicată internă în care suntem, care putea fi prevenită.”

„Armata sau serviciile nu pot face nimic, fără o decizie la nivel politic”

Mai mult, această situație dezvăluie vulnerabilități interne majore, de care Rusia poate profita, în războiul său hibrid împotriva României. Fără o coerență si o direcție la nivel politic, instituțiile nu pot răspunde eficient amenințărilor.

Iulian Fota: “Nu poate stabili armata ce face ea din punct de vedere militar, nu pot stabili serviciile, sau Ministerul de Interne sau MAE, astea sunt decizii politice. (...)

Război hibrid înseamnă tot ceea ce o țară face împotriva unei alte țări, fără să angajeze forța militară în mod deschis, violent, printr-o agresiune militară. Deci tot ceea ce face o țară - spionaj, dezinformare, coruperea unui unor oficiali, tot felul de tentative de paralizare strategică a țării respective (...) intră sub această căciulă de război hibrid sau război politic. Care sunt obiectivele? Să te paralizeze strategic, să-ți dezorienteze moral populația, să rupă populația de guvern și de partidele politice care trebuie să ia decizii. Astfel încât, când vine acel moment în care țara respectivă poate fi tentată de agresiune militară, aia să se desfășoare mult mai ușor, în condiții mult mai bune pentru agresori, pentru atacatori, și tu să nu fii capabili să te aperi.”

„În România s-a guvernat în ultimii ani cu picioarele”

Iulian Fota: “În România s-a guvernat, cel puțin în ultimii doi ani, cu picioarele. Și avem exemple concrete, pot să dau și eu unul: s-au făcut autostrăzi - de acord, dar s-au făcut autostrăzi cu bani împrumutați cu 7% dobândă, când Guvernul are la dispoziție miliarde neabsorbite din PNRR.

Și n-au luat banii ăia, și acum riscăm să-i pierdem, pentru că n-au vrut să facă niște reforme. Păi asta nu e bună guvernare. Când tu faci autostrăzi pe bani împrumutați, cu dobânzi mari, pe care le vom plăti și ai bani gratuiți la la dispoziție, dar tu nu vrei să faci reforme, că aparatul de partid nu e încântat, sau mai știu eu ce motive au avut.”