România, printre puținele state NATO care nu măresc bugetul apărării, deși UE permite depășirea deficitului

Cu ocazia unei reuniuni a miniștrilor de resort, oficialul a declarat că „nu mai poate fi vorba de dependență” în relația dintre țările NATO și Washington. Și insistă că statele membre trebuie să aloce apărării 5% din PIB.

Același mesaj vine și din partea șefului NATO. 16 țări europene au activat derogarea oferită Uniunii, care le permite să depășească temporar limitele de deficit, pentru a crește cheltuielile din acest sector. România, însă, nu se numără printre ele.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat o propunere ambițioasă: „Voi propune un plan de investiție globală, care va însuma 5% din PIB ca investiție în apărare: 3,5% din PIB exclusiv cheltuieli de apărare pe baza costurilor globale pentru a atinge noile obiective de capacitate, pe care miniștrii tocmai le-au convenit, și 1,5% din PIB pe an în investiții legate de apărare și securitate, precum infrastructura și industria.”

Inițiativa a fost prezentată la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă, organizată după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO. Aceasta urmează să fie supusă aprobării liderilor la summitul de la Haga, de la finalul lunii.

Șeful Pentagonului, mesaj pentru țările NATO

Pete Hegseth, secretarul Apărării al SUA: „Sunt astăzi aici tocmai ca să mă asigur că fiecare stat membru înțelege ce are de făcut: toată lumea trebuie să tragă pentru obiectivele comune. Toate statele NATO trebuie să contribuie cu 5% din PIB. În acest fel arată că recunosc natura amenințării. Statele Unite sunt mândre să fie alături de aliații lor, dar mesajul nostru rămâne categoric și limpede: descurajare și pace prin forță! Nu e loc de dependență (n.r. față de SUA)!”

Declarațiile vin în contextul în care unele țări membre, precum Italia, Spania, Belgia ori Canada, încă depun eforturi să atingă ținta precedentă, mult mai modestă, de 2% din PIB.

Comisia Europeană le permite țărilor membre, în mod excepțional, să cheltuiască mai mult pe Apărare, chiar dacă asta înseamnă să depășească limita de deficit bugetar.

Este o clauză specială, care le permite guvernelor să aloce până la 1,5% din PIB suplimentar anual, timp de patru ani, exclusiv pentru cheltuieli militare. Multe state membre – de la Polonia și Ungaria, până la Belgia, Germania sau Grecia – au profitat deja de această flexibilitate în contextul amenințărilor de securitate cauzate de războiul din Ucraina.

România, însă, nu a activat până acum această opțiune. Motivul? Țara are deja un deficit bugetar foarte mare (aproape 9% din PIB în 2024, de peste trei ori peste limita UE de 3%).