De ce nu respectă românii măsurile anti-Covid. Explicația Dr. Vlad Mixich

A trecut aproape un an de când omenirea a făcut cunoștință cu noul coronavirus, însă specialiștii abia acum încep să înțeleagă modul în care SARS-CoV-2 atacă organismul.

„Știm cum se transmite, știm structura biomoleculară. Discutam de curând cu un medic specialist în Anestezie - Terapie Intensivă care spunea că este paradoxal că un virus - pe care toți îl percepem ca un virus respirator - are mai degrabă efecte la nivelul vaselor de sânge. E ceva ce nu prea s-a mai văzut”, a explicat Mixich.

Trebuie să treacă o anumită perioadă de timp ca să putem trage concluziile cele mai bune și pentru a vedea ce tratamente sau vaccinuri sunt eficiente împotriva noului coronavirus. Este nevoie de timp, deoarece perioada de testare a unui antidot pentru Covid-19 durează, ca specialiștii să fie siguri că poate fi folosit în siguranță și nu va avea efecte adverse.

„Ca să fie siguri că vaccinul e sigur să fie istrat, trebuie să aștepte ca oamenii să se îmbolnăvească natural de Covid-19. Iar chestia asta nu poți să o grăbești. Nu e etic să îi expui artificial. Trebuie să aștepți ca acel număr să se îmbolnăvească natural, fără ca tu să intervi. Pentru că în momentul în care intervi, nu mai poți fi sigur că rezultatul acestui studiu este 100% obiectiv. Trebuie să fii psihopat ca să nu fii sigur 99,99% că un vaccin sau medicament funcționează bine și să îl dai la oameni. Din fericire, oamenii care lucrează în sănătate nu sunt psihopați”, a spus Vlad Mixich.

Lipsa siguranței este motivul pentru care Mixich spune că nu și-ar face vaccinul Sputnik V, dezvoltat de Rusia, însă ar fi de acord să îi fie istrat unul aprobat de instituțiile internaționale din Europa sau SUA.

„Nu am încredere în ei. Știu foarte bine cum lucrează instituțiile europene și americane. Frica mea este să nu cedeze la presiunea politică. Vedem politicieni mari care fac presiune, ca să poată să se laude înainte de alegeri”, a mai spus Mixich.

Acesta spune că un vaccin va apărea cel mai devreme în luna noiembrie, iar potrivit celor mai pesimiste prognoze - peste un an.

De ce refuză românii să poarte măști

 

Știința are o doză de incertitudine, iar experții nu au reușit să le explice oamenilor trei elemente foarte importante: că autoritățile sanitare își fac treaba, știu ce fac și nu încearcă să profiite de cetățeni. Una dintre aceste incertitudini este legată de măști. La începutul pandemiei, autoritățile sanitare - inclusiv OMS - au transmis populației că măștile nu ne protejează de Covid-19, însă acest lucru s-a schimbat complet după câteva luni, când măștile au devenit obligatorii în spațiile închise.

„Comportamentul acesta e determinat de ce zic specialiștii. Pentru mine e cel mai sigur semn că științele medicale și sănătatea publică funcționează cum trebuie. La momentul respectiv, în martie, cu ce știam în momentul acela despre coronavirus, datele spuneau că purtatul măștilo chirurgicale ajută într-o mică proporție. Dar atunci știam mult mai puțin decât știm astăzi despre coroanvirus. În momentul în care datele arată că purtatul măștii este eficient, oamenii de știință nu au avut nicio ezitare să spună că datele au evoluat și acum lucrurile arată altfel. Chiar dacă asta dă apă la moară conspiraționiștilor. Asta e o chestie de bun simț”, este explicația lui Vlad Mixich pentru această situație.

Mulți români refuză în continuare să poarte masca, în ciuda recomandărilor specialiștilor, și susțin că ne fac mai mult rău decât bine, pentru că reduc cantitatea de oxigen din organism. Vlad Mixich spune însă că purtatul măștii este sigur.

„Nu e plăcut să porți mască, e sănătos ca dacă porți mască o perioadă mai lungă de timp să mai iei o pauză, să iei o gură de aer curat. Există tot felul de teorii, în special legate de copii, că respirând în mască, inspiri înapoi un aer cu un conținut de dioxid de carbon mai mare decât în mod normal. Dar astea sunt doar teorii, nu sunt lucruri dovedite științific”, a mai explicat el.

O imagine postată pe internet de Vlad Mixich din prima zi a noului an școlar a devenit virală. Copiii, aflați în curtea școlii, respectau măsurile sanitare și respectau distanța fizică. Asta în timp ce părinții, aflați în afara școlii, stăteau înghesuiți unul în altul.

„Este diferența dintre recomandările și măsurile de sănătate care sunt impuse prin ordine și măsurile care sunt spuse în așa fel încât să îi convingă - sau nu - pe oameni. În interiorul școlii, unde copii păstrau distanța, era un mediu controla și măsurile erau impuse. Însă nu poți controla pe toată lumea mereu. Din acest motiv, autoritățile trebuie să facă mai mult decât de obicei - trebuie să convingă”, a explicat el această imagine.

Oamenii care se îmbulzesc și nu respectă măsurile sanitare nu fac asta din vina lor, ci nu sunt convinși de autorități, astfel încât să le intre în instinct. Oamenii trebuie să fie convinși că măsurile propuse de autorități îi protejează, mai spune Mixich.

Cum explică numărul mare de decese provocate de Covid-19 în România

 

Cifrele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor arată că România are cea mai mare rată de decese la 100.000 de locuitori în rândul pacienților cu Covid-19, însă Mixich spune că cifrele nu sunt atât de grave pe cât au fost prezentate.

„Dacă ne uităm pe numărul de decese la 1 milion de locuitori nu stăm rău. Suntem în continuare, proporțional, una dintre țările europene care nu stăm rău. Stăm rău mai degrabă în zona noastră, în Europa de Este, dar comparativ cu Vestul Europei stăm mult mai bine”, spune el.

Ex a explicat că unul dintre motivele pentru care România are o rată a mortalității ridicată se datorează faptului că o bună parte din spitalele destinate doar pacienților cu Covid-19 sunt spitale „proaste, sărace, dărăpănate”. „Nu o să vezi cele mai bune spitale din România destinate doar Covid. Colentina este una dintre excepții, în rest sunt spitale municipale, orășenești”, a spus Mixich.

A doua explicație pentru numărul mare de decese este că România are cele mai multe decese din UE care puteau fi evitate prin tratament în spital. „Adică mor mai mulți oameni care nu ar trebui să moară când se internează în spital. Ori acum a venit pandemia. Cu tot respectul, nu poți să faci peste noapte din rahat - bici”, a precizat el.

Sistemul nostru medical nu poate să facă față pandemiei peste capacitatea lui. Totuși, avem un număr decese raportate la un milion de locuitori mai scăzut decât alte state mai dezvoltate, mai spune Mixich.

„E un paradox. De ce? Pentru că suntem printre țările care au introdus cel mai devreme măsuri de restricție și izolare. Este un mit că au fost măsuri draconice în România față de restul Europei. Au fost medii, dar au fost introduse foarte repede. Și asta a moderat pandemia. Al doilea lucru, deși percepția este alta, oamenii în general este că oamenii poartă măști. Suntem destul de disciplinați în a respecta acest gen de măsuri”, a explicat el acest paradox.

România, lovită de al doilea val al bolii

 

Datele arată că România este la începutul celui de-al doilea val de infectări cu coronavirus, spune Mixich, însă paralele cu ultima mare pandemie care a lovit omenirea - gripa spaniolă - sunt îngrijorătoare.

„Am început să fim pe un platou. În cazul gripei spaniole, valul doi a fost mult mai rău rău decât primul val. Sper să ne menținem pe acest platou. Dar acum sunt destul de optimist pentru că numărul cazurilor de la terapie intensivă, cazurile grave, este destul de redus”, mai spune Mixich, care atrage atenția că la mai mult de 800-1000 de pacienți internați la ATI, sitemul nu va face față.

Prognozele matematice făcute de INSP la începutul lunii august arătau mult mai rău pentru această dată decât arată ele în realitate. „Ei au prezis aproape de corect numărul cazurilor noi, dar au prezis mult mai sceptic numărul cazurilor de la ATI”, potrivit președintelui Observatorului Român de Sănătate, care a încercat să explice aceste statistici.

„Este o presupunere educată. Există o relație deja dovedită între gravitatea bolii și cantitatea de virus pe care o inhalezi. Dacă eu am Covid și strănut pe tine, vei fi expus la o doză virală mult mai mare și ai șanse să faci o formă mult mai gravă de boală. Dacă eu am mască și doar tușesc puțin, vei fi expus la o cantitate mai mică de virus și vei face o formă mai ușoară a bolii. Prin urmare, unul dintre motivele pentru care măștile sunt utile, nu doar că te protejează să nu te îmbolnăvești, ci dacă ești expus, să faci o formă mai ușoară de boală.

Top trei greșeli ale autorităților sanitare din România, în opinia lui Vlad Mixich:

- Ignorarea DSP-urilor. Din martie trebuia făcut un plan ca direcțiile de sănătate publică să fie dotate cu cât mai mulți medici și personal competent, pentru că sunt în continuare supraaglomerate;
- Faptul că Ministerul Sănătății de jumătate de an se ocupă doar de coronavirus. Sunt programe și strategii care sunt complet blocate, cum ar fi criza Euthyroxului;
- A treia greșeală este comunicarea. Autoritățile au colaborat binecu societatea civilă și cu mediul privat în prima lună, atunci când au fost speriați. Apoi s-au închis ușile acestei colaborări.

Trei măsuri bune luate de autorități:

- Faptul că s-au introdus măsuri repede, asta ne-a ferit de un prim val grav, ca în Italia;
- Sunt convins că măsura deschiderii școlilor pe 15 septembrie este una bună, însă este de discutat cum a fost implementată;
- Este bine că se oferă stimulente personalului medical, deoarece personalul medical este supraîncărcat în această perioadă