Hamasul prezintă un nou plan al armistițiului. Când vrea să fie stabilită data încetării războiului din Gaza

Hamasul propune în acest document să elibereze iniţial femei, copii, bătrâni şi ostatici bolnavi în schimbul eliberării a 700 până la 1.000 de palestinieni încarceraţi în Israel. Textul prevede inclusiv eliberarea unor ”recrute” israelience.

Cabinetul premierului israelian Benjamin Netanyahu a respins deja, joi, acest plan al Hamas ca având la bază ”cereri nerealiste” şi a anunţat că o actualizare urma să fie prezentată vineri Cabinetului de Război extins.

Egiptul şi Qatarul încearcă să reducă divergenţele dintre Israel şi Hamas cu privire la conţinutul armistiţiului, în timp ce o criză umanitară se adânceşte în Fâşia Gaza, ameninţată de foamete.

Autorităţile din Qatar, ate de Reuters, nu au răspuns imediat.

Egiptul încearcă să obţină un armistiţiu în enclavă, să intensifice livrarea de ajutoare şi să le permită deplasaţilor din sudul şi centrul teritoriului palestinian să se deplasaze în nord, a anunţat vineri preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi.

”Vorbim despre obţinerea unui armistiţiu în (Fâşia) Gaza, adică o încetare a focului şi livrarea unei cantităţi cât mai mari de ajtoare”, a anunţat el la Academia de Poliţie egipteană.

El a avertizat împotriva unei incursiuni israeliene în Rafah, un oraş situat la frontiera cu Egiptul.

Asalt al Rafah

După cinci luni de război sângeros, cabinetul lui Netanyahu anunţa în februarie că a ordonat armatei să pună la punct un plan de evacuare a Rafah şi de distrugere a batalioanelor Hamas desfăşurate în oraş.

Un eventual asalt la Rafah, unde s-au refugiat majoritatea palestinienilor deplasaţi din enclavă, a provocat un val de avertismente cu privire la consecinţe.

Hamasul a anuţat că negocierile în vederea unui armistiţiu au eşuat în ultimele săptămâni din cauză că Netanyahu i-a respins cererile - un armistiţiu permanent, o retragere a trupelor israeliene din Fâşia Gaza, întoarcerea deplasaţilor din sudul enclavei în centrul şi nordul acesteia şi intensificarea ajutoarelor, fără restricţii.

În februarie, Hamasul a primit un plan în vederea unui armistiţiu, în urma unor negocieri la Paris, care prevedea o ”pauză” de 40 de zile în toate operaţiounile militare şi un schimb de deţinuţi palestinieni şi ostatici israelieni la o proporţie de zece la unul - la fel ca în acest nou plan.

Eliberarea tuturor deținuților

Israelul a respins, în februarie, un plan al Hamasului în vederea unui armistiţiu, invocându-şi obiectivul de a nu încheia războiul fără să distrugă mişcarea islamistă care conduce Fâşia Gaza din 2006.

Însă Hamasul insită ca un eventual acord să pună capăt Războiului din Fâşia Gaza.

Hamasul cere în acest nou plan ca data unui armistiţiu permanent şi a unei retrageri israeliene din Fâşia Gaza să fie stabilite după un prim schimb de ostatici şi deţinuţi.

Mişcarea cere ca toţi deţinuţii ambelor tabere să fie eliberaţi în a doua etapă a acestui plan.

Războiul a început după un atac al Hamas în sudul Israelului, la 7 octombrie, soldat cu 1.200 de morţi şi luarea a 253 de ostatici, potrivit Israelului.

Un asalt israelian aerian, maritim şi terestru în Fâşia Gaza s-a soldat cu peste 31.000 de morţi şi peste 71.500 de răniţi, potrivit autorităţilor în domeniul sănătăţii din Fâşia Gaza.

Conflictul s-a extins în alte părţia ale Orientului Mijlociu.

Mişcarea islamistă libaneză Hezbollah, susţinută de Iran, face frecvent schimburi de focuri cu Israelul, la frontiera lor comună.

Grupări armate proiraniene din Irak au atacat trupe americane staţionate în această ţară, iar rebeli huthi din Yemen, susţinuţi de Iran au atacat nave la Marea Roşie, în semn de solidaritate cu palestinienii din Fâşia Gaza.

Hamasul a anunţat joi seara că le-a prezentat mediatorilor acest plan global în vederea unui armistiţiu, la baza căruia se află o oprire a ”agresiunii israeliene” în Fâşia Gaza, furnizarea de susţinere şi ajutor, întoarcerea locuiutorilor enclavei la casele lor şi retragerea trupelor israeliene.

ONU avertizează că peste 576.000 de locuitori ai Fâşiei Gaxa se află pe marginea prăpastiei foametei şi că presiunile la nivel mondial asupra Israelului în vederea unui acces mai bun al ajutorului umanitar a crescut.