Atac masiv de fraude, cu infractori care sună în numele BNR. Precizări de la Banca Centrală: Ce NU trebuie niciodată să dai
O campanie agresivă de tentative de fraudă în numele Băncii Naționale a României vizează în ultimul timp numeroși români. Atacul are loc inclusiv prin apeluri telefonice, prin care se cer datele personale pntru tranzacții financiare.
Banca centrală anunţă că, în ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, - apeluri telefonice, mesaje şi site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituţii bancare sau a unei autorităţi a statului (de exemplu ANAF sau Poliţia Română), în care identitatea vizuală a Băncii Naţionale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obţinerea de date personale sau efectuarea unor acţiuni care pot duce la tranzacţii financiare bazate pe informaţii false (de tip ponturi sau recomandări de investiţii).
BNR nu solicită niciodată, prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informaţii confidenţiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani.
”În ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, - apeluri telefonice, mesaje şi site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituţii bancare sau a unei autorităţi a statului (ANAF, Poliţia Română etc) - în care identitatea vizuală a Băncii Naţionale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obţinerea de date personale sau efectuarea unor acţiuni care pot duce la tranzacţii financiare bazate pe informaţii false (de tip ponturi sau recomandări de investiţii). Alţi atacatori au solicitat instalarea de aplicaţii, deschiderea de linkuri sau autorizarea unor acţiuni pe telefon prin amprentă. Aceste încercări vizează furtul de identitate, instalarea de programe malware sau efectuarea de tranzacţii financiare în numele dumneavoastră”, anunţă BNR.
Comunicările oficiale ale Băncii Naţionale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, bnro.ro şi conturile instituţiei pe reţelele sociale LinkedIn, X, Instagram şi YouTube.
Totodată, BNR semnalează că astfel de încercări de manipulare pot include şi apeluri telefonice, mesaje audio sau chiar video (deepfake) în care pot apărea persoane care se prezintă ca reprezentanţi ai BNR. Aceste metode urmăresc să creeze aparenţa unei comunicări oficiale, cu scopul de a câştiga încrederea victimei.
BNR nu solicită niciodată, prin nicio cale de comunicare, date personale
”Reiterăm faptul că BNR nu solicită niciodată, prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informaţii confidenţiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, reprezentanţii BNR nu cer informaţii cu privire la veniturile personale, credite solicitate/ aprobate/ acordate de BNR sau de alţi creditori profesionişti sau alte aspecte de natură financiară”, spun reprezentanţii BNR.
Dacă se prezintă oportunităţi de investiţii sau de obţinere a unor câştiguri rapide, facile şi consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing.
”În cazul în care aţi fost aţi sau aţi interacţionat cu astfel de materiale sau site-uri false, vă recomandăm să NU furnizaţi date personale şi să raportaţi imediat aceste situaţii autorităţilor competente. Mai multe informaţii privind tentativele de fraudă în numele BNR puteţi găsi pe site-ul BNR, iar ghiduri despre cum vă puteţi proteja în mediul online sunt disponibile pe website-ul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (https://dnsc.ro/doc/ghid)”, subliniază aceştia.
