Analistul militar Hari Bucur-Marcu, despre generalul în rezervă Radu Theodoru: ”Un impostor”, ”stele de general fără merit”

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bucur-Marcu spune că Theodoru Radu ”nu a avut o carieră militară propriu-zisă, ca ofițer de aviație, cu excepția unei singure misiuni”.

În opinia sa, Theodoru este general ”fără vreo faptă de eroism și fără să vadă cum arată un front de război mondial, nici măcar din aer”.

Generalul în rezervă Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani, este în prezent acuzat de trădare de către procurorii DIICOT.

Mesajul complet al analistului militar Hari Bucur-Marcu:

”La un moment dat, pe vremea când încă eram în activitate militară (să tot fi fost 28 de ani de atunci), un prieten istoric militar m-a întrebat dacă pot să donez o uniformă de aviație unui veteran, care urma să fie făcut general și voia să aibă o uniformă nouă, cu acea ocazie.

Era vorba despre un tichet (îi zicea bon de haine) care consemna că purtătorul poate comanda la croitoria militară o uniformă de un anumit tip (de iarnă sau de vară), care consta într-un veston și două perechi de pantaloni (două în ideea că trebuia ofițerul să își schimbe pantalonii, la un moment dat - glumesc, la aviație erau două perechi identice, la trupele terestre era o pereche pentru pantofi și una pentru cizme).

Un asemenea tichet costa (dacă optam pentru bani în loc de uniformă), cam cât o treime de soldă de ofițer superior, dar pe mine nu mă impresiona asta. Așa că i-am dat prietenului un asemenea tichet și gata. Nu l-am întrebat niciodată cui îi era destinat.

Nu m-aș mira să îl fi îmbrăcat chiar pe Radu Theodoru, care a fost făcut general cam pe vremea aceea.

Despre el știu de la tata, cu care fusese coleg la Sibiu, la școala de aviație, la începutul anilor 1950, unde tata (cu un an mai tânăr) era instructor la viitorii ofițeri tehnici și Theodoru comandant de subunitate de elevi ofițeri.

Așa că știu cu siguranță, de la prima mână, cât de erou și de veteran de război a fost centenarul Theodoru Radu, născut la Ineu, Arad, acum 101 ani. Pot să confirm că Theodoru a luptat într-adevăr în războiul doi mondial, vreo șapte zile, când a avut de executat (ca infanterist cu pușca în mână și nu ca aviator la manșa vreunui avion de luptă) misiuni de pază a aerodromului unde făcea el școală, în prima săptămână de după 23 august 1944. Atât. Dacă a avut noroc să vadă vreun german pe acolo, atunci înseamnă că a luptat și cu vreun inamic. Dacă nu a avut noroc, germanii având alte treburi, atunci s-a lăudat degeaba că a participat ca infanterist la curățirea României de trupele hitleriste, cum se fălea prin presă.

De altfel, Theodoru Radu nu a avut o carieră militară propriu-zisă, ca ofițer de aviație, cu excepția unei singure misiuni, când, aflându-se în celula de alarmă, a fost trimis să intercepteze un avion cu care cineva încerca să scape din lagărul comunist. Și pe care se pare că nu l-a găsit, ca să îl doboare.

Cu alte cuvinte, ca pregătire și carieră militară, Theodoru ar putea fi la fel de bine adjutant și nu maior, cum se laudă că ar fi avut gradul, la trecerea în rezervă și la intrarea lui într-o carieră prolet-cultistă, de fală locală și apoi națională (cu vârful de carieră adjunct al cenzorului local, adică vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă - Brașov, în perioada 1965-1970).

Ceea ce îl face un impostor, între multe alte sute, care poartă uniforma Armatei României, cu stele de general, fără niciun merit. Fără vreo faptă de eroism și fără să vadă cum arată un front de război mondial, nici măcar din aer.

El este unul dintre motivele pentru care eu sunt încântat că nu am acceptat să fiu făcut general.”