Românii au profitat de intrările gratuite la muzeele din țară, de Ziua Culturii, dar și de ziua poetului Mihai Eminescu
De ziua poetului Mihai Eminescu, numeroase instituții de cultură din București și din țară au pregătit tururi ghidate, expoziții, piese de teatru și concerte, cu intrare gratuite.
Manifestările au avut succes, deși potrivit barometrului de consum cultural interesul românilor pentru astfel de evenimente a scăzut în ultimul timp.
Muzeul Antipa din Capitală a fost plin, deși în mod normal este închis în zilele de luni. Intrarea a fost gratuită.
Vizitator: „Am venit astăzi pentru că este Ziua Culturii și am vrut să le prezentăm și celor mici muzeele din România și exponatele de la Antipa”.
Vizitator: „Îmi place să vin aici să învăț despre animale și să văd chestii pe care nu le-am mai văzut”.
La Muzeul Antipa, cu ocazia Zilei Culturii s-a lansat și o colecție de povești audio pentru copii. Cei mici pot descoperi 24 de oameni de cultură din România.
Măriuca Mihăilescu, reperezentant colecție: „Există niște povești de viață fabuloase pe care ar trebui să le știm cu toții. Pentru că este ziua lui Eminescu veți afla despre el că a fost un mare iubitor de cafea, că a fost un mare înotător și avea o voce foarte bună”.
Copii au participat și la un atelier de cultură generală.
În Cimitirul Bellu a avut loc și o slujbă de comemorare la mormântul poetului.
Și Ateneul a fost plin de vizitatori. De altfel, aproape toate instituțiile de cultură din subordinea Primăriei Capitalei și a Ministerului Culturii au fost deschise și au avut intrare gratuită.
La Iași, versurile lui Eminescu s-au auzit în Tramvaiul Literaturii.
Conform Barometrului de Consum Cultural realizat pe anul 2022, participarea la teatru a scăzut cu 9 procente în 4 ani. Aceeași scădere a avut-o și mersul la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărți. Scăderi au fost și la vizitarea muzeelor și a galeriilor de artă, dar și în cinematografe.
Carmen Croitoru, director INCFC: „Nivelul de consum crește cu cât oferta e mai mare. Bucureștiul are o ofertă aproximativ la nivelul capitalelor europene. În schimb, în restul țării nu e deloc același lucru. Este o problemă de care trebuie să se ocupe puțin autoritatea locală și centrală care să înțeleagă că nu întâmplător consumul de cultură public se asociază cu gradul de civilizație”.
Potrivit barometrului, în locul pieselor de teatru și al galeriilor de artă, oamenii aleg programele de televiziune, filme sau seriale, dar și rețelele de socializare.
