Interviu cu organizatorii Book to Screen: când literatura întâlnește filmul

La intersecția dintre paginile unei cărți și ecranul mare sau mic, proiectul își propune să transforme poveștile scrise în scenarii de film sau seriale. În acest interviu, Gabriela Iacob și Barna Némethi, doi dintre cei care dau viață acestei idei, vorbesc despre nevoile reale ale celor două industrii, despre obstacole, dar și despre rezultatele concrete care confirmă potențialul uriaș al acestei colaborări.

Cum a apărut inițiativa Book to Screen și ce nevoi ați identificat în cele două industrii – editorială și audiovizuală – care au stat la baza acestei idei?

Gabriela Iacob: Pentru mine a fost mai curând o idee despre cum am putea aduce povestitorii împreună într-un spațiu care să le permită să se cunoască, să își audă poveștile, și să încercăm să creăm astfel o comunitate. Știu că sună poate idealist, dar chiar credeam că avem nevoie de asta. Am povestit cu Barna într-una dintre primele noastre întâlniri, știind că reprezintă o editură, și implicit face parte din AER. El a îmbrățișat ideea și a făcut toate eforturile pentru a o transforma în realitate, aducând parteneri împreună și, împreună cu echipa, organizând evenimentul.

Cred că Book to Screen a pornit din observarea unei oportunități reale: avem două industrii cu resurse complementare care nu comunicau eficient între ele. România are o literatură contemporană bogată, cu traduceri în mai toate limbile de circulație, dar conexiunea cu industria audiovizuală este încă limitată.

În același timp, la ProTV & Voyo căutăm activ povești locale, cu scopul declarat de a aduce pe micile ecrane povești autentice, românești, în care audiența noastră să se recunoască. Poveștile sunt, până la urmă, cele mai bune forme de comunicare între experiențe de viață diferite.

Barna Némethi: Inițiativa Book to Screen a apărut din dorința de a aduce împreună cele două industrii creative, cea editorială și cea audiovizuală. Am observat o nevoie clară de a facilita colaborarea între autori și creatori de conținut audiovizual, pentru a stimula dezvoltarea ambelor domenii. Sunt două lumi care, paradoxal, deși se influențau una pe cealaltă, comunicau prea puțin. Scriitorii erau rareori la curent cu noile producții românești, pe când cineaștii nu erau familiarizați cu ultimele apariții editoriale. Dacă ne gândim la Hollywood sau la cele mai mari platforme de streaming, observăm că foarte multe dintre producții sunt, în fapt, ecranizări.

Sigur, vorbim despre alte piețe, despre alte bugete, dar există un număr mare de specialiști care cu asta se ocupă, cu descoperirea sau semnalarea de opere cu potențial de ecranizare. Toate părțile au de câștigat, dar nu numai cei din industrie, ci și cititorii și spectatorii. Încă din start, „Matca“ și-a propus să fie o punte între domeniile creative, așa că apropierea de film a fost una cât se poate de firească.

Care sunt principalele obiective ale ediției a 3-a Book to Screen și ce aduce nou față de edițiile anterioare?

Gabriela: Ediția a treia reprezintă o evoluție naturală a conceptului, bazată pe experiența acumulată în primele două ediții. Am învățat multe din primele două ediții și acum știm mai bine ce lipsește. Încă de anul trecut ni s-au alaturat cei de la Cinemascop și ediția a doua a avut loc în timpul Les Films de Cannes à Bucarest.

Anul acesta evenimentul a fost în cadrul American Independent Film Festival (AIFF), în continuare în parteneriat cu Cinemascop, noutatea cea mai semnificativă fiind partea dedicată pitch-ului de scenariu, integrarea studenților de la UNATC și conectarea cu laboratorul „Write a Screenplay For...“, cu o introducere în pitching făcută de către Cristian Mungiu. A fost o zi a dialogului, editorii și autorii de carte au putut vedea pe viu -ul dat de Cristian Mungiu, dar și de către producători ca Matei Dima sau regizori ca Daniel Sandu.

Barna: Principalele obiective ale celei de-a treia ediții sunt continuarea acestui dialog și crearea de oportunități concrete de colaborare. Ne dorim să vedem noi proiecte născute din aceste întâlniri și o creștere a numărului de cărți adaptate pentru ecran. Incluzând prezentări ale scenariștilor și ale studenților de la UNATC, nu am mai făcut doar un pas înainte, ci și unul spre noile generații. Încet, încet, așa cum speram și chiar ne așteptam, Book to Screen devine o tradiție.

Cum se realizează întâlnirea între autori, editori, regizori, scenariști și producători de televiziune și film în cadrul evenimentului?

Gabriela: Colegii de la „Matca“ duc greul organizării evenimentului, care înseamnă invitarea și selectarea editurilor și autorilor. Avem un format structurat care maximizează eficiența întâlnirilor, pe modelul internațional, care înseamnă pitch din partea editurilor și autorilor în fața producătorilor de film și TV, urmat de Q&A, apoi de întâlniri și networking. Suntem încă la început de drum, știm că nu am perfectat încă formula, dar vedem că magia se întâmplă când oamenii se întâlnesc și descoperă că au lucruri în comun – de acolo se nasc colaborările.

Barna: În cadrul evenimentului, organizăm sesiuni de prezentări de proiecte, dar și întâlniri de networking, unde autorii, editorii, regizorii, scenariștii și producătorii pot interacționa direct. Pitch-urile sunt importante, bineînțeles, dar credem că la fel de important este ca acești creatori să stea față în față unii cu alții, să se cunoască, să discute, să găsească puncte comune, să se contrazică. Adaptarea pentru micul sau marele ecran este un proces de durată, nu e ceva ce se întâmplă peste noapte, ci rezultatul unui cumul de factori, într-un mecanism descurajant de amplu și de complex.

Poate că un film care va apărea peste câțiva ani va fi rodul unei discuții purtate la Book to Screen. O prezentare de cinci minute, câteva cuvinte schimbate la cafea sau o carte de vizită oferită persoanei potrivite pot fi piesa de domino care declanșează întregul proces.

Aveți vreun exemplu de colaborare sau proiect care a apărut după edițiile anterioare Book to Screen?

Gabriela: „Țup“ rămâne exemplul nostru de referință și mă bucur mult de evoluția acestui proiect. Editura Curtea Veche Publishing a prezentat seria de cărți în prima ediție Book to Screen, iar acum „Țup“ a devenit primul serial de animație românesc produs în țară după 35 de ani de la Revoluție.

Cosmin Perța, câștigătorul primei ediții cu romanul „Ca să nu se aleagă praful de toate“, dezvoltă episodul pilot cu susținerea echipei noastre de dezvoltare. Lavinia Braniște, câștigătoarea din a doua ediție cu „Sora lui Colăcel“, este și ea în proces de dezvoltare a unui scenariu pentru film TV.

Din ambele ediții au rezultat și alte discuții de colaborare pentru proiecte de cinema în diverse stadii de dezvoltare. Aceste rezultate confirmă că Book to Screen funcționează și ca platformă de business, nu doar ca eveniment cultural. Rămâne provocarea creării unei comunități puternice, și asta va cere organizarea unor întâlniri dedicate profesioniștilor din cele două industrii și cu alte ocazii.

Barna: Da, mai multe colaborări și proiecte au apărut în urma primelor două ediții. Acestea variază de la achiziții de drepturi de ecranizare până la parteneriate pentru dezvoltarea de seriale sau filme. Ne bucurăm că două cărți foarte bune, scrise de autori excelenți precum Cosmin Perța și Lavinia Braniște, au șansa de a fi adaptate. Sunt doar primi pași spre ceea ce ne dorim a fi o stare de normalitate, o realitate în care în fiecare an avem câteva adaptări după opere ale scriitorilor români contemporani. Pe lângă toate proiectele care s-au concretizat, suntem convinși că există multe care abia prind contur, rezultat al unei întâlniri și al unei discuții.

De ce este important ca industria editorială să își caute parteneri în zona audiovizualului – și invers? Ce beneficii poate aduce o astfel de colaborare?

Gabriela: Pentru industria audiovizuală, literatura oferă povești dezvoltate, cu personaje consistente și teme relevante. În contextul actual, când avem nevoie de povești în care audiența să se poată recunoaște, literatura română și non-ficțiunea contemporană reprezintă resurse valoroase. Pentru industria editorială, adaptările oferă acces la audiențe mult mai mari și noi fluxuri de venit. Peste un an vom putea spune prin exemplul „Țup“ cum o adaptare poate amplifica succesul unei cărți.

La nivel strategic, aceste colaborări contribuie la construirea unei industrii audiovizuale sustenabile în România. Colaborarea creează și un cerc viabil, succesul unei adaptări readuce atenția asupra literaturii originale, stimulând ambele industrii.

Barna: Este important ca industria editorială și cea audiovizuală să colaboreze pentru a-și extinde audiența și a-și crește impactul. O carte adaptată pentru ecran poate atrage noi cititori, iar un film sau serial poate aduce în atenție opere literare valoroase. Beneficiile sunt reciproce. Adeseori avem tendința de a crede că diferite domenii culturale sunt independente, însă în realitate există o legătură între toate. Cultura română trebuie sprijinită în întregime, în toate formele sale. Succesul unei cărți poate conduce la succesul unui film și invers, iar de succesul acestora pot beneficia și alte domenii.

Cum ajută aceste evenimente la construirea unui ecosistem sustenabil pentru creatorii români?

Gabriela: Book to Screen se integrează într-o strategie mai amplă de dezvoltare pe care am început-o acum trei ani. În afara celor două ediții anuale Book to Screen, avem parteneriate cu festivalul de animație Animest pentru dezvoltarea de scenarii („Toon Scripts“), colaborăm cu Cinemascop și Cristian Mungiu pentru rezidențe de scenaristică („Write a Screenplay For...“), și acordăm contracte de dezvoltare câștigătorilor de la TIFF Drama Room și Astra Film Festival („DocTank Emerging Voices“). De asemenea, împreună cu Curtea Veche Publishing avem un proiect de încurajare a scrierii de roman polițist, printr-un concurs Crime Drama, care va debuta anul acesta în noiembrie cu un prim roman publicat de editură și premiu oferit de noi (ProTV).

Toate aceste inițiative se susțin reciproc, toate sunt de fapt exemple de parteneriate cu diversele entități ale audiovizualului de la noi care își unesc forțele pentru a crea un sistem local viabil, un prim pas spre o schimbare care ar trebui să ducă, sper eu inevitabil, la crearea unui ecosistem sustenabil. Nu suntem încă acolo, dar punem bazele solide ale unei fundații.

Barna: Aceste evenimente ajută la construirea unui ecosistem sustenabil prin crearea unei comunități active și conectate. Oferim o platformă unde creativii se pot întâlni, pot schimba idei și pot găsi parteneri pentru proiectele lor. De asemenea, apare o deschidere spre alte domenii culturale. Întocmai cum am dat de înțeles anterior, cultura română este un ecosistem care nu poate funcționa dacă nu colaborează între ele toate componentele sale.

Cum vedeți viitorul acestei inițiative?

Gabriela: Văd Book to Screen evoluând către o platformă permanentă de colaborare, în jurul căreia să se formeze o comunitate. Sper ca autorii să meargă să vadă filmele de pe piață și să invite la lansarea viitoarelor cărți pe acei scenariști, regizori și producători cu care simt că au gusturi și interese comune. La fel sper ca regizorii și casele de producție să citească, să stabilească legături cu edituri și autori și să meargă la lansările de carte, căutând următoarea poveste sau vocea auctorială.

Premiul pe care ProTV îl oferă este o încurajare oferită autorilor, o promovare în sine a ideii că o carte poate deveni serial TV, dar și film. E mai ușor să crezi că se poate când vezi exemple concrete că se întâmplă. Adaptarea e un proces care necesită timp, un premiu bianual e o reamintire că această posibilitate sau opțiune există.

Sperăm că începând cu următoarea ediție să avem un premiu și din partea caselor de producție, un premiu dedicat adaptărilor pentru cinema.

Barna: Sunt cât se poate de optimist. Văd un viitor luminos pentru Book to Screen. Ne dorim să creștem numărul de participanți și să extindem impactul evenimentului la nivel național. Sperăm să vedem din ce în ce mai multe producții românești bazate pe cărți românești. Și, poate, într-un viitor îndepărtat, această industrie a adaptărilor să fie una deloc de neglijat, un motor atât pentru piața editorială, cât și pentru piața de film și televiziune.

Ce mesaj aveți pentru autorii, editorii, regizorii sau scenariștii care încă ezită să exploreze zona de adaptări și colaborări între industrii?

Gabriela: Cred cu tărie că poveștile spuse pot ajuta la depășirea diferențelor dintre noi și pentru asta e nevoie să strângem rândurile. Atâta vreme cât nu vom spune poveștile noastre și ale celor de lângă noi, nu vom reuși să construim punțile despre care vorbim din ce în ce mai mult ca fiind necesare în societatea românească. Suntem încă departe de a avea pe ecran adevărurile pe care le trăiesc comunitățile din care facem parte.

Barna: Să nu ezite! Să se gândească la câte povești formidabile doar așteaptă să fie descoperite. Primii pași sunt întotdeauna cei mai grei, dar toți cei implicați au în față o oportunitate fantastică de a-și extinde orizonturile și de a-și aduce munca în fața unui public mai larg.