Sonda spațială HERA a captat imagini rare cu o lună a planetei Marte. VIDEO

Lansată în octombrie, HERA își va atinge obiectivul final - situat la 11 milioane de kilometri depărtare de Terra în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter - abia la sfârșitul anului 2026.

Până atunci, ea a survolat 'Planeta Roșie' miercuri, în cadrul unei manevre denumite 'asistență gravitațională'.

Utilizând gravitația lui Marte, 'i-am dat un impuls sondei, modificându-i astfel traiectoria și economisind totodată mult carburant', a explicat Pablo Munoz, analist al misiunii, într-o conferință de presă.

Sonda s-a apropiat până la 5.600 de kilometri de suprafața marțiană cu viteza vertiginoasă de 33.800 km/h timp de aproximativ o oră.

Acest zbor i-a permis să își testeze instrumentele. HERA a realizat astfel circa 600 de fotografii, inclusiv imagini rare cu fața opusă lui Marte a uneia dintre cele două luni ale sale, Deimos.

Micul satelit cu formă neregulată și un diametru de aproximativ 12,5 kilometri pare întunecat, contrastând puternic cu aspectul planetei sale.

Originea celor două luni marțiene, Deimos și Phobos, fac încă subiectul unor dezbateri.

Anumiți oameni de știință consideră că Deimos și Phobos sunt doi asteroizi capturați, 'dar acest lucru este dificil de explicat din punct de vedere dinamic', a reamintit Stephan Ulamec, cercetător la Centrul aerospațial german. Alți cercetători sunt de părere că aceste mici corpuri cerești provin dintr-un impact masiv, 'însă nici acest lucru nu concordă cu spectrele observate'.

Apărare planetară

Imaginile captate de HERA le vor permite oamenilor de știință 'să adauge o nouă piesă de puzzle' pentru a determina originea lui Deimos, a declarat profesorul Marcel Popescu de la Universitatea din Craiova.

În special, fotografiile efectuate cu ajutorul dispozitivului în infraroșu TiRi și al spectrografului în spectrul infraroșu apropiat Hyperscout - care explică de ce Marte pare albastră. Ele vor oferi o mai bună înțelegere asupra proprietăților termofizice și a compoziției lui Deimos, înainte ca sonda HERA să cerceteze misterele asteroidului Dimorphos.

HERA are misiunea finală de a studia acest mic asteroid, percutat în mod intenționat în 2022 de un vehicul al NASA pentru a îi devia traiectoria.

Sonda va observa consecințele impactului, care a redus cu 33 de minute orbita acestui corp ceresc cu diametrul de 160 de metri, care formează un sistem binar cu un asteroid mai mare, denumit Didymos.

Scopul este de a evalua dacă o astfel de tehnică ar fi eficientă în viitor pentru devierea unui asteroid care ar amenința să lovească Pământul.

Confruntate cu acest risc natural, agențiile spațiale lucrează la crearea unui sistem de 'apărare planetară', unul dintre aspectele acestuia fiind monitorizarea globală coordonată pentru a detecta cât mai devreme asteroizii potențial periculoși.

Așa s-a întâmplat în decembrie anul trecut, odată cu descoperirea asteroidului YR4, a cărui probabilitate de coliziune cu Pământul în 2032 a atins pentru scurt timp 3,1%, înainte de a scădea la 0%.

'Acesta este un model pe care îl vom vedea din ce în ce mai des în viitor', a avertizat Richard Moissl, directorul biroului de apărare planetară din cadrul ESA. 'Pe măsură ce măsurătorile vor crește, vom descoperi mai mulți asteroizi', ceea ce va duce la mai multe cazuri în care probabilitatea de impact va crește inițial, înainte de a scădea la zero după observații mai precise.

ESA dezvoltă o a doua misiune de apărare planetară pentru observarea lui Apophis, un asteroid cu diametrul de 350 de metri, care va trece la o distanță de doar 32.000 kilometri de Pământ pe 13 aprilie 2029 și va fi vizibil cu ochiul liber.

Sub rezerva aprobării de către Consiliul ministerial al ESA, sonda RAMSES este programată să fie lansată în 2028 pentru a se alătura asteroidului cu două luni înainte de apropierea sa de Pământ și pentru a observa efectele exercitate asupra acestuia de atracția gravitațională a Pământului.