Arheologii au descoperit craniul unui "văr" al omului, de acum 2 milioane de ani. "Avea dinţi mari, dar creierul mic"

Descoperită în 2018, fosila rară de Paranthropus robustus oferă noi informaţii despre istoria noastră evolutivă, au anunţat cercetătorii de la Universitatea La Trobe din Melbourne într-un comunicat emis marţi.

Craniul fosilizat descoperit în situl arheologic Drimolen din apropiere de Johannesburg reprezintă cele mai vechi şi mai bine conservate rămăşiţe ale unui exemplar de sex masculin de Paranthropus robustus.

Cercetătorii susţin că specimenul "furnizează prima dovadă de rezoluţie înaltă a microevoluţiei în cadrul unei specii timpurii de hominid".

Constatările, publicate marţi în "Nature Ecology & Evolution", prezintă modul în care schimbările din mediul înconjurător au determinat care reprezentanţi din arborele nostru genealogic au supravieţuit.

"Ca toate celelalte creaturi de pe Pământ, pentru a supravieţui cu succes, strămoşii noştri s-au adaptat şi au evoluat în conformitate cu peisajul şi mediul lor înconjurător", a explicat Andy Herries, directorul Departamentului de Arheologie şi Istorie din cadrul universităţii australiene.

"Credem că aceste schimbări au avut loc într-o perioadă în care Africa de Sud se aridiza uscat, ducând la dispariţia unui număr de specii de mamifere contemporane", a adăugat cercetătorul.

Angeline Leece, coautoare a lucrării ştiinţifice, a precizat că este important de ştiut că Paranthropus robustus a apărut aproximativ în acelaşi timp cu strămoşul nostru direct, Homo erectus, deşi sunt "două specii extrem de diferite".

"Homo erectus, cu creierele lor relativ mari şi dinţii mici şi Paranthropus robustus, cu dinţii lor relativ mari şi creierele mici, reprezintă experimente evolutive divergente", a precizat Leece.

În timp ce specia noastră a fost linia evolutivă care a câştigat în cele din urmă, datele obţinute în urma analizelor fosilelor sugerează că, în urmă cu 2 milioane de ani, Paranthropus robustus era o prezenţă mult mai comună în peisaj.