Liderul Cartel Alfa: Vor fi acţiuni de stradă dacă Guvernul nu creşte salariul minim
O decizie a Guvernului de a nu creşte salariul minim cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2020 ar da impresia că actualul Guvern este dezinteresat de situaţia cetăţenilor, iar consecinţa acestei decizii ar fi organizarea de acţiuni de stradă.
Avertismentul a fost lansat de preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel ALFA", Bogdan Hossu, care a avut o întrevedere, miercuri, cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru, privind procedurile pentru creşterea salariului minim pe economie.
Ulterior, el a spus că nu e îngrijorat de rezervele exprimate până în prezent de ministrul Muncii cu privire la cuantumul de 100 de lei cu care fostul Guvern PSD a propus creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2020.
"Mărturisesc că eu nu sunt îngrijorat (de posibilitatea ca salariul minim să nu crească cu 100 lei de la 1 ianuarie 2020, n.r.), pentru că ceea ce i-am spus şi doamnei ministru este că neefectuarea unei asemenea creşteri, care este relativ asimiliată, pe o structură în care este evident o debalansare a distribuţiei creşterii economice între capital şi lucrător, nu ar face decât să dea impresia că actualul Guvern este dezinteresat de situaţia cetăţenilor şi este mult mai interesat de situaţia angajatorilor şi satisfacerea acestora, drept care consecinţa: vor fi acţiuni de stradă", a afirmat liderul de sindicat, potrivit Agerpres.
Preşedintele CNS "Cartel ALFA" a apreciat că motivele care i-ar împinge pe sindicalişti să recurgă la acţiuni de protest ar fi nivelul salariului minim şi lipsa puterii de cumpărare.
"Oamenii vor ieşi în stradă pe salariul minim, pe dezechilibru, pe lipsa puterii de cumpărare. Să nu uităm că nu toată lumea este bugetară. Din acest punct de vedere, salariul minim e unul din cele trei instrumente legate de buna-distribuţie a creşterii economice care există în orice economie. Mai e politica fiscală, care la noi e complet anormală, pentru că prin transferul de taxe integral la salariat este o supra-taxare a individului, a salariatului ca atare, şi al treilea element e posibilitatea de negociere colectivă, care astăzi în România nu există, adică nu există contracte colective sectoriale, contractul colectiv naţional nu există, iar numărul de contracte colective la nivel de unitate sunt încheiate, majoritatea, de reprezentanţii salariaţilor, care sunt de fapt oamenii angajatorilor", a explicat Bogdan Hossu.
El a mai spus că a discutat cu ministrul Muncii şi despre convocarea Consiliului Naţional Tripartit pentru consultări pe salariul minim.
"Era problema de convocare a Consiliului Naţional Tripartit pentru salariul minim. I-am explicat doamnei ministru că trebuie să facă convocarea cu 5 zile înainte, ca să respecte regulamentul ca atare, şi că ar trebui ca Guvernul să aibă o poziţie clară asupra unei probleme importante care ne afectează, dacă renunţă la transferul de taxe de la angajator la angajat pe 79 (OUG 79/2017, n.r.), cum domnul prim-ministrul a făcut declaraţii legate de acest lucru, pentru că atunci creşterea salariului minim trebuie făcută simultan cu această operaţie", a adăugat Bogdan Hossu.
Liderul sindical a susţinut că creşterea salariului minim nu influenţează negativ dezvoltarea economică.
"I-am atras atenţia că există date şi că vom veni cu toate datele necesare care arată, atât în raportul OECD pe anul acesta, că de fapt creşterea economică este substanţială şi nu a avut nicio legătură cu creşterea salariului minim, adică n-a fost afectată de creşterea salariului minim. Sunt datele statistice care arată că numărul de întreprinderi nu s-a modificat, ci din contră, a crescut, cu o anumită lentoare, dar numărul de unităţi economice a crescut şi a crescut şi numărul de salariaţi, angajaţi oficial. Există şi un studiu al unui viceguvernator, împreună cu Banca Mondială, care arată că n-a avut nicio influenţă asupra dezvoltării economice a ţării creşterea salariului minim. Cel mai important din punct de vedere al cetăţenilor şi al nostru ca sindicat este că avem coşul pentru trai decent astăzi la 6.954 de lei pentru o familie standard, deci ar trebui să fie de aproape 3.500 de lei net, faţă de un net astăzi de, să spunem cu îngăduinţă, 1.300 lei", a încheiat Bogdan Hossu.
