București, capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremur. Raport îngrijorător făcut de arhitecți

În plus, în ultimii 20 de ani, regulamentele celor 98 de zone protejate au fost încălcate abuziv, uneori, cu acordul autorităţilor. Toate construcţiile din Bucureşti au la bază un plan urbanistic general care a expirat de 8 ani, dar a fost prelungit în lipsa unuia nou. Acestea sunt doar câteva dintre problemele identificate de Ordinul Arhitecţilor Bucureşti, care a publicat marți Raportul pe 2018.

Reducerea riscului seismic a fost declarată prioritate guvernamentală încă din ianuarie 1994. Din păcate, însă, Ordonanţa de Guvern nr. 20 de la acea vreme nu a rezolvat această problemă, pentru că procesul de consolidare a unei clădiri este extrem de complicat.

Locatarii blocurilor cu risc seismic spun că nu au unde să se mute şi asta se întâmplă de 20 de ani încoace. Clădiri simbol de pe Bulevardul Magheru, ca Blocul Patria sau Blocul Aro sunt extrem de vulnerabile.

Livia Ivanovici, coordonator al proiectului ALERT: "Toţi locatarii trebuie să semneze şi să fie de acord cu consolidarea nu doar o dată, ci de 3 ori, iar cea de-a treia dată, care este hotărâtoare, este şi momentul în care li se spune cât îi va costa."

Proporţiile unui dezatru în caz de cutremur major ar putea fi însă, mult mai mari. Inclusiv cladirille nou construite ar putea reprezenta un pericol.

Şerban Sturdza, preşedintele OAR Bucureşti: "Cădirea în sine să zicem că e proiectată aşa cum trebuie, dar vecinătatea, faptul că străzile în cartiere cum sunt popeşti leordeni sau altele care se nasc acum, au gabarite atât de înguste, încât nu pot trece două maşini, una pe lângă alta, fac ca riscurile să fie fie mari."

Ca soluţii, Ordinul arhitecţilor propune refacerea Ordonanţei de Guvern 20/1994, asigurarea de locuinţe temporare, refacerea expertizelor şi un program de informare şi educare a publicului.

În ceea ce priveşte spaţiul public, arhitecţii cer interzicerea maşinilor pe trotuare, reamenajarea spaţiilor pietonale, precum şi a parterului clădirilor. Din păcate, însă, chiar într-o zonă ultracentrală, Bucureştiul arată deplorabil.

Pe Bulverdul Magheru, tocmai au fost montate steaguri ale României şi ale Uniunii Europene, pentru că pe 9 mai sărbătorim Ziua Europei. Din păcate, însă, oraşul nostru este departe de a arăta a capitală europeană. Nici măcar regula bunului simţ nu mai funcţionează aici. Trotuarele sunt ocupate de maşini parcate ilegal, iar străzile - pline de gunoaie.

Nepăsare poate fi cuvântul care caracterizează multe situaţii din Bucureşti. Autorizaţiile de construcţie se dau în baza unui Plan Urbanistic General al Bucureştiului realizat în anul 2000, cu un termen de valabilitate de 10 ani. La 8 ani distanţă, oraşul funcţionează pe un plan expirat, prelungit în lipsa unuia nou. În prezent, o echipă de specialişti lucrează la elaborarea unuia care va fi valabil până în 2035.

Un factor decisiv în revitalizarea oraşului ar putea fi cultura. Ordinul arhitecţilor propune readucerea la viaţa a unor clădiri uitate şi transformarea lor în spaţii dedicate industriilor creative.
În ultimii ani, mai multe instituţii culturale au fost închise. În Bucureşti sunt 24 de teatre, în Budapesta 101. În capitala noastră sunt 41 de biblioteci, iar în Budapesta 330.
 

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!