Studiu. Pastila anti-COVID-19 dezvoltată de Merck, Molnupiravir, suspectată că accelerează mutaţiile virusului

"Tratamentul cu Molnupiravir a lăsat o urmă vizibilă în bazele de date mondiale de secvenţiere" a genomului virusului, au concluzionat autorii unui studiu publicat luni în revista Nature, citează Agerpres.

Molnupiravir este un tratament dezvoltat de gigantul farmaceutic american Merck (cunoscut sub numele de MSD pe plan internaţional).

Lansat pe piaţă în 2021, Molnupiravir a fost prima pastilă anti-COVID din lume, un succes notabil pentru arsenalul farmaceutic de la acea vreme, care era compus doar din vaccinuri şi tratamente ce necesitau o istrare intravenoasă complexă.

Însă Molnupiravir, comercializat sub numele de Lagevrio, a devenit rapid ţinta unor critici. Acestea au vizat în parte eficienţa sa limitată, mai ales în raport cu cea a marelui său concurent, Paxlovid, dezvoltat de Pfizer, care i s-a alăturat foarte repede pe piaţă.

Însă modul său de acţiune reprezintă elementul care a provocat cele mai puternice reticenţe. Spre deosebire de alte antivirale, precum Paxlovid, pastila Lagevrio acţionează inserându-se direct în genomul virusului.

Obiectivul este acela de a declanşa o serie de mutaţii din ce în ce mai dezordonate, care duc în cele din urmă la dispariţia virusului din organism. Însă oamenii de ştiinţă au considerat, încă de la lansarea pastilei, că un astfel de mecanism riscă să favorizeze apariţia unor virusuri mutante şi transmisibile de la un individ la altul.

"Semnătură" specifică

Acest risc a contribuit la o anumită reticenţă din partea autorităţilor sanitare, precum FDA din Statele Unite - care a autorizat Molnupiravir doar cu o slabă majoritate a membrilor săi cu drept de vot - şi Haute Autorite de Sante (HAS) din Franţa, care a respins complet medicamentul produs de Merck.

În acest context se înscrie şi studiul publicat luni, după ce popularitatea pastilei Merck scăzuse deja foarte mult din cauza slabei sale eficienţe, deşi a rămas încă prescrisă pe scară largă în anumite ţări, mai ales în cele în curs de dezvoltare.

Cercetătorii au studiat o vastă bază de date, Gisaid, care adună genomuri ale virusurilor prelevate de la numeroşi pacienţi din lumea întreagă.

Pentru autorii studiului, concluzia este clară: utilizarea Molnupiravir este asociată cu apariţia unor mutaţii specifice.

Ei au constatat apariţia unei "semnături" specifice în momentul în care pastila a început să fie prescrisă în anumite ţări. În schimb, semnătura este aproape absentă în zonele lumii în care tratamentul nu a fost aprobat.

Pe scurt, acest tratament "poate da naştere unor virusuri care au suferit mutaţii într-o manieră notabilă şi care rămân viabile, chiar în anumite cazuri transmisibile", a explicat pentru AFP unul dintre autorii studiului, geneticianul Theo Sanderson.

Concluziile studiului au fost însă respinse de grupul Merck. Potrivit companiei americane, studiul a evidenţiat doar o corelaţie, fără să ateste o legătură de tip "cauză-efect" între tratamentul său şi acele mutaţii.

Autorii studiului s-au bazat pe "asociaţii de circumstanţă", a declarat un reprezentant al grupului american pentru AFP.

Niciun risc imediat

Rămâne ca studiul să convingă mai mulţi cercetători care nu au participat la realizarea sa, aşa cum este virusologul Stephen Griffin, care a salutat pentru Science Media Center (SMC) din Regatul Unit o cercetare "bine realizată şi de o importanţă excepţională".

La fel ca autorii studiului, el a insistat asupra unui aspect: mutaţiile detectate nu par să fie, în sinea lor, deosebit de periculoase sau de contagioase.

"Însă aceste rezultate au implicaţii importante pentru perioada următoare a pandemiei", a prevenit Stephen Griffin.

Într-adevăr, orice fenomen care accelerează mutaţiile virusului creşte pe termen lung riscul de apariţie a unor variante mai periculoase sau, aşa cum a fost Omicron la apariţia sa, mult mai transmisibile decât variantele precedente.

Trebuie oare, în acest context, ca medicii să nu mai prescrie Molnupiravir? Autorii studiului au evitat să se pronunţe în această privinţă, preferând să rămână pe terenul geneticii şi să afirme că această chestiune intră în responsabilitatea autorităţilor sanitare.

Iar pentru anumiţi cercetători, deşi noile rezultate reamintesc nevoia de a nu prescrie Molnupiravir în cantităţi enorme şi în toate situaţiile, medicii nu ar trebui totuşi să renunţe pur şi simplu la el.

"Desigur, nu trebuie să iei sistematic Molnupiravir când eşti infectat" cu coronavirus, a concluzionat medicul infecţiolog Chris Butler de la SMC. "Dar în anumite cazuri dificile, este un medicament care poate fi util", a adăugat el.