CNAS a făcut planul pentru a stopa furtul din serviciul de îngrijiri la domiciliu
Fraudele din serviciul de îngrijiri la domiciliu i-au făcut pe oficiali să schimbe regulile.
Furnizorii care vor un contract cu casele de asigurări vor avea un fond la care trebuie să se limiteze, iar pacienţii vor fi înscrişi într-o bază de date care poate fi controlată. "Vor avea foarte puţin de muncă", spun în replică reprezentanţii bolnavilor.
Ei susţin că schimbările n-au făcut decât să limiteze accesul pacienţilor la astfel de îngrijiri din moment ce multe firme s-au retras pentru că ar primi prea puţini bani.
În primul rând, furnizorii de servicii medicale nu mai au voie să deconteze orice sumă vor, ci au un plafon. L-au depăşit, se opresc. Apoi, pacientul poate primi 15 sau 30 de zile de îngrijiri. Până acum, indiferent de problema se alocau 30. Şi dacă nu aveau nevoie de atâta îngrijire, zilele erau risipite.
Şi cel mai important. Contractul unei astfel de firme cu Casa de Asigurări de Sănătate este condiţionat de existenţa unei echipe complete. Iar fiecare recomandare trebuie să conţină adresa şi numărul de telefon al pacientului.
Augustus Costache, PC CNAS: "Va fi mult mai uşor de verificat realitatea. E mult mai simplu să verifici dacă pacientul respectiv a beneficiat sau nu de acele servicii".
Aşa vrea Casa de Asigurări de Sănătate să oprească furtul. Unul de milioane de euro, care s-a petrecut în ultimii ani. Dar acest tip de control, susţin firmele care oferă aceste servicii, opreşte afacerea.
Măriuca Ivan, Crucea Alb Galbenă: Nu mi spuneţi mie că 60 de lei pe zi se cheamă că sunt ate cheltuielile dacă ele sunt real făcute. Ajung 60 de lei, să ajungă şi medicul şi asistenta şi kinetoterapeutnu este rentabil.,dar până acum era rentabil pentru că nu se făceau tehnicile".
Asta înseamnă că înainte unele tratamente erau făcute doar pe hârtie, susţin bolnavii. Acum, de când s-au schimbat regulile, multe firme nu mai sunt interesate de contractul cu Casa.
Iar alţii îţi spun că nu mai au locuri pentru următoarele 2 luni.
Anul trecut pe vremea aceasta, doar în Bucureşti erau nu mai puţin de 85 de furnizori de servicii medicale. În acest moment sunt doar 40. Și, atenţie, unii doar pe hârtie. Unii au renunţat să mai ofere servicii medicale gratuite pentru că sunt nemulţumiţi de banii primiţi de la casele de asigurări.
Vasile Barbu, președinte Protecția Pacienților: "Au fost foarte multe sesizări. Inclusiv de la medici care au prescris pentru avc, imobilizaţi şi că nu găsesc furnizori. Mergem în extrema cealaltă. Ca să prevenim frauda, afectam drepturile pacienţilor".
Dacă se va întâmpla aşa, reprezentanţii pacienţilor ameninţă că vor da în judecată Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii.
