Reguli de bază de reciclare pentru copii - Coșul galben este pentru plastic

Producția de plastic a crescut exponențial în doar câteva decenii - de la 1,5 milioane de tone în 1950 la 359 milioane de tone în 2018 la nivel mondial - și, odată cu aceasta, și cantitatea de deșeuri de plastic. După o scădere bruscă a producției în prima jumătate a anului 2020 din cauza pandemiei Covid-19, producția și-a revenit din nou în a doua jumătate a anului.

Cum le explicăm copiilor colectarea plasticului

Colectarea selectiva este importantă și este bine să o facem fiecare dintre noi, de la cel mai mic la cel mai mare. În acest sens, te ajutăm să le explici copiilor cum se colectează plasticul în coșul galben și de ce este important să își facă un obicei din asta.

Plasticul este un material foarte folosit în ziua de azi, pe care îl găsim în multe lucruri pe care le folosim, cum ar fi sticlele de apă, ambalajele de alimente sau jucăriile noastre.

Când terminăm de folosit aceste lucruri din plastic, este important să nu le aruncăm la gunoi obișnuit. De ce? Pentru că plasticul nu se descompune așa cum o fac alte materiale, cum ar fi hârtia sau resturile de mâncare. Dacă am arunca plasticul în gunoi, acesta ar rămâne în natură pentru foarte mult timp și ar putea face rău mediului înconjurător.

Însă, există o soluție mai bună: să colectăm plasticul în coșul galben. Acolo, diferite tipuri de plastic pot fi sortate și reciclate.

Reciclarea este un proces în care plasticul vechi este transformat într-un material nou și folosit din nou pentru a face alte lucruri utile.

Când colectăm plasticul în coșul galben, ajutăm la salvarea resurselor naturale. De exemplu, dacă colectăm sticlele de plastic, ele pot fi transformate în noi sticle sau alte obiecte utile, fără a mai fi nevoie să producem plastic nou. Astfel, economisim energie și materiale.

În plus, reciclarea plasticului contribuie și la protejarea animalelor și a mediului înconjurător. De multe ori, plasticul ajunge în oceane și râuri și poate fi periculos pentru viețuitoarele marine. Dar, dacă îl reciclăm corespunzător, prevenim poluarea și putem menține mediul curat și sănătos pentru toți.

Așadar, fiecare dintre noi poate face o diferență și poate ajuta la crearea unui viitor mai bun pentru toți.

Coșul galben este pentru plastic

Iată ce poți pune în coșul galben:

PET (polietilen tereftalat) - sticle utilizate pentru apă, băuturi carbogazoase și băuturi alcoolice;

HDPE (polietilenă de înaltă densitate) - produse de igienă și detergenți;

PVC (clorură de polivinil) - detergenți;

LDPE (polietilenă de joasă densitate) - pungi și folii de plastic;

PP (polipropilenă) - cutii de CD-uri;

PS (polistiren) - iaurturi și cutii de plastic pentru ouă.

Ce nu trebuie pus în Coșul galben

Recent au fost introduse pe piață unele ambalaje care nu trebuie introduse în containerele galbene de reciclare.

Acestea pot contamina fluxul de materiale plastice reciclabile existente (cum ar fi bioplasticele), deoarece nu a fost inventată încă o tehnologie de reciclare a acestora (cum ar fi paharele de cafea din hârtie căptușite cu plastic).

Cartonul pentru ambalaje pentru lichide (de exemplu, cartoanele pentru lapte și sucuri) este reciclat prin plasarea acestor ambalaje în pubelele galbene de reciclare și prin utilizarea unei prelucrări mecanice umede: mai întâi, cartonul este separat pentru a produce pastă de hârtie care, odată reciclată, este utilizată pentru a fabrica articole cu carton reciclat; apoi, polietilena și aluminiul sunt separate.

Cantitatea de deșeuri de plastic, la nivel record

UE ia deja măsuri pentru a reduce cantitatea de deșeuri de plastic, dar ce se întâmplă cu deșeurile care sunt generate în ciuda tuturor eforturilor? Și cum pot fi crescute ratele de reciclare a plasticului?

În Europa, recuperarea energiei este cea mai utilizată metodă de eliminare a deșeurilor din plastic, urmată de reciclare. Aproximativ 25% din totalul deșeurilor de plastic generate sunt depozitate la groapa de gunoi.

Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat pentru a fi tratat în țări din afara UE. Printre motivele exportului se numără lipsa capacității, a tehnologiei sau a resurselor financiare pentru tratarea deșeurilor la nivel local.

Exporturile de deșeuri din UE către țări din afara UE au atins 32,7 milioane de tone în 2020. Majoritatea deșeurilor constau în deșeuri de metale feroase și neferoase, precum și în deșeuri de hârtie, plastic, textile și sticlă și sunt destinate în principal Turciei, Indiei și Egiptului.

Anterior, o parte semnificativă din deșeurile de plastic exportate era trimisă în China, dar este probabil ca restricțiile recente privind importurile de deșeuri de plastic din China să scadă și mai mult exporturile UE.

Acest lucru prezintă riscul unei creșteri a incinerării și depozitării deșeurilor de plastic în Europa. Între timp, UE încearcă să găsească modalități circulare și ecologice de gestionare a deșeurilor de plastic.

Ponderea scăzută a reciclării plasticului în UE înseamnă pierderi semnificative pentru economie, precum și pentru mediu. Se estimează că 95% din valoarea materialelor de ambalaj din plastic se pierde în economie după un scurt ciclu de primă utilizare.

La nivel mondial, cercetătorii estimează că producția și incinerarea plasticului au pompat în atmosferă peste 850 de milioane de tone de gaze cu efect de seră în 2019. Până în 2050, aceste emisii ar putea crește la 2,8 miliarde de tone, o parte dintre acestea putând fi evitate printr-o mai bună reciclare.

Probleme legate de reciclarea plasticului

Principalele probleme care complică reciclarea plasticului sunt calitatea și prețul produsului reciclat, în comparație cu cel al omologului său nereciclat.

Procesatorii de plastic au nevoie de cantități mari de plastic reciclat, fabricat conform unor specificații strict controlate și la un preț competitiv.

Cu toate acestea, deoarece materialele plastice sunt ușor de adaptat la nevoile - funcționale sau estetice - ale fiecărui producător, diversitatea materiei prime complică procesul de reciclare, făcându-l costisitor și afectând calitatea produsului final.

În consecință, cererea de materiale plastice reciclate crește rapid, deși în 2018 a reprezentat doar 6% din cererea de materiale plastice în Europa.

Soluții ale UE pentru creșterea ratelor de reciclare a plasticului

În iunie 2019, UE a adoptat noi norme pentru a viza problema deșeurilor marine din plastic. Acestea includ un obiectiv de 25% pentru conținutul reciclat în sticlele de plastic până în 2025 și de 30% până în 2030.

În noiembrie 2022, Comisia a propus noi norme la nivelul UE privind ambalajele, inclusiv propuneri de îmbunătățire a designului ambalajelor, cum ar fi o etichetare clară, pentru a promova reutilizarea și reciclarea, și solicită o tranziție către materiale plastice bio, biodegradabile și compostabile.

În cadrul "Green Deal", 55% din deșeurile de ambalaje din plastic ar trebui să fie reciclate până în 2030. Acest lucru ar implica o mai bună proiectare pentru reciclabilitate, dar deputații europeni consideră că sunt necesare și măsuri de stimulare a pieței pentru plasticul reciclat, scrie europarl.europa.

Aceste măsuri ar putea include:

Crearea unor standarde de calitate pentru materialele plastice secundare

Încurajarea certificării pentru a crește încrederea atât a industriei, cât și a consumatorilor

Introducerea unor reguli obligatorii privind conținutul minim de materiale reciclate în anumite produse

Încurajarea țărilor UE să ia în considerare reducerea TVA-ului pentru produsele reciclate

Parlamentul European a susținut, de asemenea, restricționarea pungilor de plastic ușoare în UE în 2015.

În plus, deputații europeni au cerut Comisiei să ia măsuri împotriva microplasticelor.

În ianuarie 2023, Parlamentul a votat poziția sa cu privire la normele privind transportul deșeurilor, care vizează promovarea reutilizării și reciclării și reducerea poluării.

Deputații europeni insistă ca exporturile de deșeuri din plastic către țările non-OCDE să fie interzise, iar expedierile către țările OCDE să fie eliminate treptat în termen de patru ani.