Ce climă va avea România în 2050 și cum ne putem pregăti. „Putem spune că aceste fenomene par să devină o nouă normalitate”

Confuzia dintre vreme și climă este mai întâlnită decât am crede. Pe scurt, vremea înseamnă ce simțim azi, mâine sau săptămâna viitoare, iar clima e o medie a acestor fenomene pe termen lung. Așadar, nu e vorba doar de o vară călduroasă. E vorba de schimbări climatice profunde care afectează întreaga lume.

Dar ce înseamnă toate acestea pentru noi? Care sunt regiunile care vor fi cele mai afectate? Cum va arăta clima în 2050 și ce măsuri concrete poate lua România? Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice, ne explică ce ne așteaptă și cum ne putem pregăti.

Bogdan Antonescu va fi prezent la Climate Change Summit, alături de zeci de speakeri și mii de participanți pentru a explora soluții inovatoare la cele mai presante provocări de mediu. Evenimentul va avea loc în perioada 15-17 octombrie, la Opera Națională din București și alte peste 30 de locații din România și regiune. Cei care vor să participe la cel mai mare eveniment din CEE dedicat soluțiilor pentru provocările climatice pot aplica pe https://climatechange-summit.org/apply-now/.

Climă versus Vreme

Diferența dintre vreme și climă este esențială pentru a înțelege schimbările climatice. Vremea se referă la fenomene atmosferice pe termen scurt, cum ar fi zilele însorite sau ploioase, iar clima descrie tiparele meteorologice pe termen lung, de obicei pe o perioadă de 30 de ani sau mai mult. Această distincție este esențială pentru interpretarea corectă a evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile sau valurile de căldură. Deși pot părea fenomene de scurtă durată, acestea reflectă modificări climatice mai profunde, legate de activitățile umane.

Bogdan Antonescu spune că „dacă astfel de fenomene devin mai frecvente și mai intense, nu mai vorbim de variații normale ale vremii, ci de posibile schimbări climatice.”

Această diferență dintre vreme și climă este foarte importanță atunci când vorbim despre fenomenele extreme recente din România, precum inundațiile severe din unele zone sau de valurile de căldură record din ultimii ani pentru că ne ajută să interpretăm corect cauzele acestor fenomene.

Noua normalitate: fenomene extreme mai frecvente și mai intense

Schimbările climatice amplifică frecvența, intensitatea și durata fenomenelor meteorologice extreme. Un aer mai cald poate reține mai multă umiditate, provocând ploi torențiale și inundații rapide, în timp ce temperaturile ridicate duc la secete prelungite, afectând grav agricultura. Valurile de căldură devin mai frecvente și intense, ceea ce are consecințe negative asupra sănătății publice, în special pentru populațiile vulnerabile.

„Putem spune că aceste fenomene par să devină o “nouă normalitate”, dar asta ar implică că am ajuns într-o situație de “echilibru”. Această “nouă normalitate” evoluează pe măsură ce temperatura medie globală continuă se crească. În acest caz, este o nevoie urgentă de a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.”, spune Bogdan Antonescu.

Inundațiile, temperaturile extreme, seceta: variații normale sau semne ale schimbărilor climatice?

Pentru a diferenția variațiile normale ale vremii de schimbările climatice, cercetătorii analizează date meteorologice pe termen lung. De exemplu, dacă în ultimele decenii s-a înregistrat o creștere a frecvenței precipitațiilor extreme sau o extindere a perioadelor de secetă, acestea sunt indicii ale schimbărilor climatice. Modelele climatice și analizele statistice determină și faptul dacă aceste evenimente depășesc variabilitatea naturală și dacă sunt cauzate de activitățile umane, cum ar fi emisiile de CO₂.

Un exemplu concret este ciclonul extratropical din august 2024, care a provocat inundații severe în sud-estul României. Analiza fenomenului a demonstrat că schimbările climatice au jucat un rol major în amplificarea precipitațiilor care au dus la inundații.

Cele mai vulnerabile regiuni din România

Sudul și sud-estul României sunt cele mai afectate de schimbările climatice, cu secete prelungite și valuri de căldură extreme. Aceste regiuni, precum Muntenia, Dobrogea și Bărăganul, resimt din plin intensificarea fenomenelor extreme din cauza climatului continental și influențelor aride. Furtunile severe, inclusiv cele cu grindină și vânturi puternice, au devenit mai frecvente, iar Bogdan Antonescu spune că „în zonele urbane mari, aceste furtuni pot provoca daune semnificative infrastructurii și vehiculelor, iar în zonele agricole pot distruge culturile, afectând grav economia locală.”

Previziunile climatice pentru viitor indică o agravare a acestor fenomene în deceniile următoare, necesitând măsuri de adaptare și reducerea riscurilor pentru economie și societate.

Măsuri concrete pentru protejarea comunităților vulnerabile

„În fața fenomenelor climatice extreme amplificate de schimbările climatice, România trebuie să adopte urgent măsuri realiste de adaptare pentru a proteja comunitățile vulnerabile.” spune Bogdan Antonescu.

În sud-estul țării, inundațiile recente arată nevoia modernizării infrastructurii de protecție, prin consolidarea digurilor și îmbunătățirea sistemelor de drenaj urban.

Gestionarea durabilă a apei, prin sisteme eficiente de irigații și economisirea apei în gospodării, este esențială pentru a reduce efectele secetelor. În agricultură, fermierii ar putea adopta culturi rezistente la secetă și temperaturi extreme pentru a menține productivitatea.

Întărirea infrastructurii critice, precum rețelele electrice și de telecomunicații, este vitală pentru a asigura funcționarea acestora în condiții extreme. Prin aceste măsuri, România poate proteja comunitățile și reduce impactul fenomenelor climatice asupra economiei.

Tehnologia și inovația - cheia gestionării crizei climatice

Tehnologia este crucială pentru monitorizarea și combaterea efectelor schimbărilor climatice. Modernizarea sistemelor meteorologice permite prognoze precise și avertizări timpurii pentru fenomene extreme, oferind timp comunităților să se pregătească.

În agricultură, senzori de umiditate și drone sunt folosite pentru a optimiza utilizarea resurselor și a proteja culturile, reducând pierderile cauzate de dăunători sau condiții meteo nefavorabile.

Investițiile în energii regenerabile și transport electric sunt esențiale pentru reducerea emisiilor. Tehnologia oferă soluții eficiente pentru a ne adapta și a răspunde provocărilor climatice.

Cum vor arăta regiunile României în 2050

Până în 2050, România va resimți puternic efectele schimbărilor climatice: temperaturi mai ridicate, veri mai fierbinți și secete prelungite. Acestea vor pune presiune pe resursele de apă, în special în sudul și sud-estul țării.

Bogdan Antonescu spune că „în această situație, agricultura ar putea suferi, culturilei tradiționale fiind afectate de lipsa apei și de valurile de căldură. Fermierii vor fi forțați să cultive plante mai rezistente la secetă sau să investească în sisteme de irigații avansate. ”

Biodiversitatea ar putea fi amenințată, cu specii de plante și animale care nu se pot adapta rapid la noile condiții climatice, ducând la pierderea habitatelor și la scăderea diversității ecosistemelor. Infrastructura ar trebui să se adapteze la frecvența crescută a fenomenelor meteorologice extreme, precum inundațiile și furtunile violente, necesitând investiții în consolidarea clădirilor dar și a rețelelor de transport, de exemplu.

Climate Change Summit 2024, desfășurat între 15-17 octombrie la București, reprezintă o platformă importantă pentru dezbateri și soluții multidisciplinare, concentrându-se pe soluții inovatoare și strategii practice pentru combaterea schimbărilor climatice. Evenimentul aduce împreună lideri din domenii diverse, de la biodiversitate și economie circulară, până la politici publice și gestionarea resurselor naturale, creând un spațiu de colaborare și acțiune la nivel regional și global.

Participarea este gratuită. Înscrie-te acum pe climatechange-summit.org.