Bucureștiul pierde lupta cu betoanele și canicula. Temperaturile cresc și cu 15 grade din cauza lipsei spațiilor verzi

Și asta pentru că autoritățile plantează, adesea, specii nepotrivite, care au adus, peste noi, alergii și valuri de insecte. Dincolo de frumusețe, spațiile verzi au un rol crucial în orice comunitate. De ele depind sănătatea publică, temperatura de pe stradă și din case. Pe scurt – calitatea vieții noastre. Urmărim un nou episod al campaniei „Săptămâna Verde”.

Odată cu lăsarea serii, parcul Kiseleff din Capitală devine neîncăpător. Zeci de copii și părinți se înghesuie pe câțiva metri pătrați. În același loc, copiii desenează cu creta, sapă în pământ, se dau cu bicicleta, se cațără sau aleargă.

Părinte: „Nu este în regulă. De asta și plecăm acum, pentru că sunt prea mulți copii și nu avem loc, efectiv.”

Suntem prea mulți pentru cât spațiu verde există în București. Ultimele date arătau că unui locuitor din Capitală îi revin puțin peste opt metri pătrați de verdeață. Cam cât o bucătărie dintr-un apartament mic. Sau cât o pătură de picnic pe care stau întinse două, trei persoane.

Reporter: „Noi avem pomi suficienți în București?”

Diana Culescu, arhitect peisagist: „Aș zice că nu sunt suficienți acolo unde trebuie. Am pierdut foarte mulți din acești arbori care ne creează un confort imediat. Pentru că noi ajungem sau nu ajungem într-o zi în parc, dar mergem în fiecare zi pe străzile din București. Și dacă ele ar fi umbrite, ar fi cu totul altceva.”

Copacii, o soluție în fața caniculei

Resimțim cu cel puțin 15 grade Celsius mai puțin pe străzile mărginite de arbori. Asta înseamnă că, într-o zi de vară, când temperatura ajunge la 40 de grade Celsius, pe aleile umbrite sunt în jur de 25.

Diana Culescu, arhitect peisagist: „Diferența este făcută atât de partea de umbrire, cât și de partea de evapotranspirație. Adică temperatura este scăzută și prin faptul că arborii elimină apă în aer atunci când își desfășoară procesele normale de dezvoltare.”

La fel de mult ajută și arbuștii, gazonul și florile plantate direct pe clădiri. O practică des întâlnită în alte orașe europene.

Într-o zi de vară caniculară, temperatura de pe un acoperiș din Capitală ajunge la 80 de grade Celsius. Dacă am pune peste – un strat subțire de iarbă – temperatura, în aceleași condiții, ar ajunge la 40 de grade, adică de două ori mai puțin. Cu un strat și mai generos de verdeață, peste care putem pune și niște arbuști, temperatura de pe acoperiș atinge cel mult 35 de grade Celsius.

Rezultatul este cu adevărat spectaculos. Studiile arată că, mai departe, în apartamente, temperatura scade, în medie, cu 14 grade Celsius. Dacă afară sunt 40, în camere vom resimți doar 26. Vom folosi automat mai puțin aer condiționat.

Rezultatele au apărut imediat acolo unde aceste perdele și acoperișuri verzi au fost montate deja.

Registrul spațiilor verzi din Capitală, un proiect amânat din 2011

Era trecut de ora prânzului, într-o zi fără furtună, când un arțar a căzut din senin în centrul Capitalei. Câțiva copii care treceau pe acolo au scăpat ca prin minune. Copacul, aflat într-o curte privată, a distrus două mașini.

Andreea Răducu: „Sigur a fost o problemă care s-a întâmplat în jurul rădăcinii și, poate, umiditatea excesivă, poate lucrul în ultimii ani la nivelul rădăcinii. Din cauza asta s-a întâmplat să cadă. Primele semne apar la nivelul coroanei. Cum ați văzut și acesta, el avea vârfurile uscate, ăsta era un indiciu că se întâmplă ceva cu el, și un specialist sigur și-ar fi putut da seama și ar fi putut să îl evalueze în mod corect.”

Andreea Răducu este președintele Asociației Peisagiștilor din România și a făcut studii de arboricultură în Canada.

Toți acești arbori cu probleme ajung, mai devreme sau mai târziu, să se usuce și chiar să cadă la primul vânt mai serios. Alte orașe europene au registre verzi, unde țin evidența tuturor pomilor, iar specialiștii intervin din timp ca să îi salveze. Deși este obligatoriu, Bucureștiul nu are un registru adecvat. Ultimul este din 2011. Licitația pentru unul la zi este, deocamdată, suspendată.