Alba Iulia investește masiv în energie verde. Cum se transformă orașele cu fonduri de mediu

La PRO TV, continuă „Săptămâna Verde”, iar astăzi vorbim despre cum aceste comunități s-au transformat în bine.

Bazin olimpic alimentat cu soare

La Alba Iulia, primii pași către energia verde s-au făcut în 2010, odată cu reabilitarea blocurilor și montarea primelor sisteme fotovoltaice pe clădirile publice.

La bazinul olimpic din Alba Iulia este un loc care nu doar că încurajează performanța sportivă, dar o face și într-un mod responsabil. Înainte de lucrările de modernizare, bazinul era unul dintre cei mai mari consumatori de energie din oraș.

Acum, necesarul de energie provine mai bine de jumătate din surse regenerabile, iar facturile au scăzut cu până la 65%."

Bazinul are o suprafață de 2.500 de metri pătrați.

Flaviu Buta, consilier al primarului din Alba Iulia: „Facturile de energie până la implementarea proiectului în valoare de peste 600.000 de euro erau undeva la 85.000 către 90.000 de euro pe an, cu un consum foarte mare pe gaz."

Valentin Voinica, manager de proiect: „Bazinul a fost îmbunătățit din punct de vedere termic în anii 2013-2014 prin adăugarea de tâmplarie izolantă. Anul trecut am reușit să schimbăm o parte din soluțiile tehnice.”

Acum adună 7 soluții de economisire a energiei. Jaluzelele sunt automate, iluminarea este LED, s-au instalat pompe de căldură și cazane de condensare cu control digital.

Și la căminul care adăpostește 100 de vârstnici s-au făcut lucrări de modernizare de peste 1.000.000 de euro, majoritatea fonduri norvegiene.

Căminul are pompe de căldură si panouri fotovoltaice.

Flaviu Buta, consilier al primarului din Alba Iulia: „Avem 80 de puțuri geotermale și este un sistem nu foarte răspândit în țară, din câte știm noi sunt doar 4”

Gheorghe Alungulesei are 73 de ani și locuiește de 2 ani aici, după ce a rămas singur.

Gheorghe Alungulesei, locatar: „Îti poti personaliza temperatura, viteza ventilatorului și iarna, uite, ne putem personaliza temperatura, că nu suntem toți la fel. Și îți faci temperatura și peste zi, ți-o reglezi după cum ai nevoie.”

Ana Maria Blinț, directorul centrului: „Toți se plângeau înainte că e inabilă temperatura și canicula pe perioada verii, iar de anul trecut sunt foarte mulțumiți.”

Primăria și mai multe școli din oraș au panouri fotovoltaice. Iar un parc cu 1.400 de panouri va acoperi 35% din consumul iluminatului public.

Flaviu Buta, consilier al primarului din Alba Iulia: „Noi am depus proiecte pe fonduri europene și am câștigat de 350.000.000 de euro. Din care cred că 60% sunt pe mediu. Suntem în procedură de achiziție de proiectare și execuție pentru un nou parc, de peste 3 MW, aproape 4.000.000 de euro va costa.”

Hidrocentralele din Sebeș alimentează viitorul energetic al regiunii

În anii 60, inginerii români au realizat potențialul energetic uriaș din zona Sebeșului. Așa că de-a lungul râului au aparut mai multe centrale care transformau apa în energie.

Construcția hidrocentralei Sugag a fost un proiect ambițios, realizat între 1972 și 1984. Pentru a face față cerințelor acestui proiect, au fost înființate colonii de muncitori în apropierea șantierului.

Mii de oameni din diferite colțuri ale țării au venit să participe la această lucrare monumentală. Mulți dintre ei au rămas în zonă, formând comunități stabile și contribuind la dezvoltarea regiunii.

Acum hidrocentrala contribuie anual cu aproximativ 260 de GWh la Sistemul Energetic Național.

Liviu Groza, șef Che Șugag: „Media este undeva pe Valea Sebeșului la 600 de GWh. Centrala Șugag are 260, centrala Gâlceag 260, Centrala Sâsciori 80 și urmează Petrești.”

Anul trecut, producția din hidrocentralele Romaniei a fost de 11,46 miliarde kWh, în scădere cu 23,6% față de perioada similară din 2023, din cauza secetei severe.

Totusi, hidroenergia rămâne a doua sursă de energie din Romania, după termocentrale. În România, sursele regenerabile dețin o pondere de peste 60%.