Premierul Ciolacu, supărat pe guvernul dinaintea lui că nu a absorbit banii PNRR. „Cine nu ține ritmul, va plăti cu funcția”
„Cine nu ține ritmul va plăti cu funcția”, a spus-o premierul la ședința de Guvern de joi.
Declarația se referă la Planul Național de Redresare și Reziliență, iar amenințați sunt chiar miniștrii, pentru că multe reforme și proiecte sunt întârziate.
În fața riscului evident de a pierde bani europeni au fost agreate câteva soluții cu experții europeni aflați în aceste zile la București. Mai avem un an și jumătate să atragem miliardele de care depinde economia României.
Recuperarea întârzierilor din PNRR sunt o prioritate. Așa a început premierul ședința de Guvern.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Vreau să anunț că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile viitoare. Cine nu poate ține ritmul va plăti inclusiv cu funcția”.
Întârzierile în sunt mari. Am îndeplinit doar 13% din reformele și investițiile asumate prin PNRR. România nu a mai trimis nicio cerere de plată din decembrie 2023, adică de la cererea nr.3, care nu a fost nici până acum aprobată, pentru că mai sunt jaloane neîndeplinite.
Ar fi trebuit să trimitem opt cereri în total, însă în cel mai optimist scenariu mai avem timp pentru trei.
Comasarea cererilor de plată este o soluție la care se gândesc acum guvernanții, pentru a mai recupera din întârzieri. O altă soluție discutată la Guvern, care ar putea fi agreată de Comisia Europeană, este înlocuirea unor obiective actuale, dacă există risc de neîndeplinire, cu unele mai realiste.
De exemplu, spune ministrul Fondurilor Europene, dacă în plan era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că pot fi finalizate doar 2.000, să schimbăm proiectele pentru a primi măcar o parte din bani.
În unele cazuri este deja evident că proiectele nu pot fi duse la bun sfârșit. Porțiuni de autostrăzi, de pildă, sau CET-ul din Craiova.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Acolo procedurile sunt întârziate, pentru că nu s-a prezentat nimeni la licitația demarată și o astfel de centrală durează câțiva ani pentru realizare, iar acolo, punctual, căutăm o modalitate prin care să finalizăm o parte din proiect și ca urmare să avem fondurile disponibile din PNRR, iar pentru restul proiectului să putem utiliza alte fonduri”.
Christian Năsulea, Institutul pentru studii europene: „Nici noi nu ne așteptăm să atragem toți banii, nici altcineva nu se așteaptă ca România să atragă toți banii. Avem pe de o parte obiective care vor fi ratate prin incompetență, dar avem și obiective care vor fi ratate prin decizie. Vom ajunge la concluzia că unele obiective nu sunt de dorit de fapt. Acum, bineînțeles, una e să nu luăm toți banii, să luăm un procent, și alta este să ratăm masiv. Ar fi într-adevăr un dezastru”.
Din 28,5 miliarde de euro în total, România a încasat până acum doar o treime, adică 9,4 miliarde și au fost cheltuite doar 4 miliarde. Termenul limită pentru PNRR este august 2026 și nu poate fi prelungit.
Reamintim că jumătate din sumă vine sub formă de granturi, cealaltă jumătate fiind un credit.
Aflată în această săptămână în București, Céline Gauer, responsabilă pentru gestionarea PNRR la nivel european, a spus că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție.
