Firmele nu vor mai putea cumpăra de la persoanele fizice metale feroase, neferoase şi aliajele acestora
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul USR pentru stoparea arderilor ilegale de cabluri şi conductori.
Proiectul adoptat de Parlament oferă autorităţilor statului noi instrumente pentru a contracara arderile ilegale de deşeuri şi, implicit, pentru a reduce poluarea.
Firmele nu vor mai putea cumpăra de la persoanele fizice metale feroase, neferoase şi aliajele acestora, obţinute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor şi conductorilor de orice fel, a anunţat USR într-un comunicat citat de News.
Câte tone de deșeuri ar fi fost arse în ultimii trei ani în Ilfov
„Interzicerea achiziţionării metalelor feroase şi neferoase obţinute prin procese termice şi chimice de la persoane fizice va duce la diminuarea fenomenului de ardere a deşeurilor, blocând persoanelor fizice posibilitatea de a le vinde mai departe. Se creează astfel pârghiile legale pentru diminuarea fenomenului incendierii de deşeuri, cu efect nociv substanţial asupra mediului şi sănătăţii publice,” a declarat senatorul USR Dragoş Popescu, iniţiatorul proiectului de lege.
„Din 2019 până în prezent, au fost arse peste 870 de tone deşeuri în oraşe şi localităţi ilfovene, o mare parte dintre acestea reprezentând materiale compozite folosite pentru obţinerea metalelor,” a mai spus Popescu.
Stoparea sau măcar diminuarea arderilor ilegale de deşeuri este un obiectiv de o deosebită importanţă pentru sănătatea tuturor românilor. Un studiu european a scos la lumină o realitate extrem de periculoasă: plasticul din electrocasnice şi electronice devine, odată ars, de 4.000 de ori mai toxic decât fumul rezultat din arderea lemnului.
Ce modifică inițiativa USR
Iniţiativa USR modifică art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora.
Concret, se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a următoarelor categorii de metale feroase şi neferoase şi aliaje ale acestora:
a) utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă şi fluvială, de transport cu metroul, de transport public şi electric de suprafaţă sau de irigaţii şi desecări;
b) utilizate în infrastructura pentru furnizarea utilităţilor de energie electrică, apă-canal, gaze şi termoficare;
c) utilizate în infrastructura aferentă operaţiunilor de extracţie, prelucrare, distribuţie, transport şi comercializare a gazelor naturale, a petrolului şi a produselor petroliere;
d) utilizate în semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe drumurile publice;
e) de tipul şinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, ecliselor, părţilor componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii, componentelor instalaţiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, semnelor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părţilor componente şi altele asemenea, parazăpezilor sau părţilor componente ale unor construcţii metalice destinate pentru protecţia împotriva viscolului, avalanşelor, inundaţiilor sau altor calamităţi;
f) obţinute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor şi conductorilor de orice fel.
Octavian Berceanu a menționat în repetate rânduri arderile de autoturisme și cauciucuri
„Gata cu arsul cablurilor,” a exclamat Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu. „Mai rămâne ca autoritățile să aplice legea,” a mai spus acesta.
Berceanu a publicat imagini pe pagina sa de Facebook în repetate rânduri cu incendieri care se petrec prepoderent în județul Ilfov, pe care le-a atribuit de multe ori arderilor de autoturisme dezmembrate și cauciucuri. Acesta atrage atenția în mod constant asupra efectului poluării asupra sănătății românilor, în special a celor din București și Ilfov.
La nivelul României, în fiecare an, peste 29.000 de oameni mor prematur, din cauze asociate poluării, iar costurile sociale sunt cele mai mari din Uniunea Europeană: peste 1.800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României şi 3.002 euro/cap de locuitor/an la nivelul Municipiului Bucureşti.
