Politicienii nu înțeleg cât de mare e primejdia în care se află România. “Așa a început și dictatura din 1938” | INTERVIU

Declarația a fost făcută de istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, care a spus că situația de acum se aseamănă izbitor cu cea din anii '30, care a dus la dictatura lui Carol al II-lea, cu toate consecințele tragice ce au urmat pentru România.

Atunci, spune Schmitt, politicienii nu mai aveau legitimitate în fața oamenilor, și au sfârșit prin a îmbrățișa ei înșiși dictatura în care a alunecat țara, în 1938.

Atunci, partidele politice au fost desființate, represiunea politică, cenzura și corupția au explodat, iar România a fost izolată de alianțele sale occidentale. Lipsită de sprjin extern, țara noastră a fost nevoită să renunțe fără luptă la bucăți mari din teritoriu. Basarabia a fost ocupată de URSS, Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei, iar Cadrilaterul – Bulgariei.

“Situația de azi este urmarea crizei Covid și a lipsei de încredere în politicieni”

Într-un interviu acordat Știrilor PRO TV, Oliver Jens Schmitt spune că “putem să vorbim nu numai despre o paralelă, ci chiar despre o continuitate între anii 30 și situația de astăzi”, care este rezultatul crizei Covid și al lipsei de încredere în sistemul tradițional de partide.

Mai mult, ideile legionare pe care le regăsim azi în spațiul public nu au dispărut de fapt niciodată, pentru că au fost întotdeauna susținute de părți importante ale sistemului statal, până în ziua de azi, spune Schmitt, care predă istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena.

“Chiar și Ceaușescu s-a folosit de ideile legionare pentru a-și legitima sistemul politic”

Legionarii au fost spijiniți de unii politicieni și chiar de Carol al II-lea, spune Schmitt, care amintește că, mai târziu, până și regimul comunist s-a bazat pe ideile legionare pentru a-și legitima latura naționalistă. Așa se explică de ce aceste idei se regăsesc chiar și în ziua de azi.

Oliver Jens Schmitt: “Chiar și (Corneliu Zelea) Codreanu a fost un produs al sistemului politic. A fost susținut ani de zile de politicieni de seamă ai României interbelice. Chiar Carol al II-lea a încercat să colaboreze cu Codreanu.

Ăsta este primul punct. Extrema dreaptă nu este o alternativă care nu aparține sistemului, este produsul sistemului.

În perioada comunistă - asta e a doua parte a răspunsului - Gheorghiu Dej și mai ales Nicolae Ceaușescu au folosit elemente cheie ale propagandei legionare pentru a-și legitima propriul sistem politic, așa-zisul național-comunism. (…)

Și legionarii au propagat o Românie puternică, independentă, care nu depinde de colaborarea economică cu celelalte țări, care nu are nevoie de aliați. Și pot să vă dau o pildă - unul dintre frații lui Codreanu a supraviețit și a fost urmărit de Securitate. Și, la începutul anilor '70, a fost turnat pentru că într-o convorbire privată ar fi spus că noi (legionarii - n.r) suntem de fapt mulțumiți cu sistemul comunist, pentru că ei au realizat toate punctele cheie pe care noi le-am vizat pentru România, cu o excepție - faptul că comuniștii nu sunt buni creștin-ortodocși”.

"Moștenirea național-ceaușistă a supraviețuit în multe instituții de stat"

După căderea comunismului, această moștenire național-ceaușistă a continuat să existe în multe instituții de stat, cum ar fi Academia Română, spune Schmitt.

Oliver Jens Schmitt: “Bineînțeles, la început a existat o anumită reținere, prudență, dar odată cu criza COVID, aceste curente au ieșit la iveală și au devenit extrem de puternice.

Dar repet, nu sunt fenomene noi. A fost pregătit ani de zile, și reprezintă o moștenire a sistemului ceușist, care este, la rândul său, un fel de moștenire, o preluare a moștenirii legionare”.

Cine este Oliver Jens Schmitt

Oliver Jens Schmitt (n. 1973) predă istorie sud‑est‑europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societatea și politica în Imperiul Otoman târziu, precum și istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu.

Între anii 2017 și 2022 a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Din 2017 este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe.

Printre volumele sale care privesc istoria recentă a României se numără Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX: O istorie postimperială (2022) și Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 (2023).