„Suntem martori la o nouă realitate. Am intrat într-un nou război cu Rusia”. Apele Europei au devenit un adevărat front

Iljin, comandant adjunct al pazei de coastă finlandeze, este tot mai atent la tancuri petroliere care ar putea comite acte de sabotaj. În spatele lui se află o mică armată: zeci de radare și camere, numeroase nave de patrulare, o flotă de avioane și elicoptere — toate desfășurate pentru a monitoriza o întindere de apă cât toată Belgia, arată Politico într-un reportaj.

Scopul este identificarea comportamentului suspect care ar putea pune în pericol cablurile submarine ce aduc internet și energie europenilor.

Și totuși, sabotajul continuă — de două ori doar în Golful Finlandei în ultimele 18 luni, potrivit lui Iljin. În total, în Marea Baltică au fost în cel puțin șase incidente suspecte de sabotaj din 2022, cu 11 cabluri submarine cunoscute distruse de la începutul lui 2023.

„Aceste cazuri devin tot mai frecvente,” a spus Iljin, aflat în cabina navei de patrulare de 23 de metri, cu valuri care lovesc bordul.

„Suntem din ce în ce mai conștienți de riscuri și încercăm să găsim metode potrivite pentru a răspunde.”

Până acum, daunele nu au afectat societatea. Luminile au rămas aprinse, Wi-Fi-ul a funcționat. Dar incidentele au transmis un fior Europei: Ce se întâmplă dacă următoarele acte de sabotaj vor fi mai bine coordonate, mai grave? Dacă Rusia lansează un atac asupra Europei? Dacă asta ar însemna război?

Un astfel de scenariu nu e greu de imaginat.

Irlanda ar putea pierde o zecime din electricitate dacă i se taie trei cabluri. Norvegia alimentează UE cu o treime din gazul său prin conducte subacvatice. Atacarea acestor ținte ar putea provoca haos — penurie de energie, creșteri uriașe de prețuri, decizii forțate despre cine mai primește curent.

„Suntem martori la... [o] nouă realitate,” a declarat ministrul energiei din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas. „Avem tot mai multe incidente în Marea Baltică, care pot afecta piețele, consumatorii și afacerile noastre.”

Până acum, autoritățile nu au reușit să demonstreze cu certitudine implicarea Moscovei în aceste incidente.

Dar „astfel de activități de sabotaj, în contextul actual, pot fi văzute ca utile pentru Rusia... este singura interpretare,” a spus Vaičiūnas pentru POLITICO.

Pentru Rusia, chiar și pagubele minore ajută la alimentarea nesiguranței din Occident — și la cultivarea ideii că, fie că e adevărat sau nu, Moscova poate da peste cap viața de zi cu zi a europenilor oricând dorește.

Apele Europei au devenit un nou front

 

Pe scurt, apele Europei au devenit un nou front în războiul rece tot mai fierbinte cu Rusia.

UE și NATO încearcă să abordeze problema, elaborând planuri pentru achiziționarea de cabluri de rezervă, drone și întărirea supravegherii militare. Însă Donald Trump alimentează temerile că situația se va agrava, pe măsură ce președintele SUA își atacă alianțele-cheie și reia mesajele propagandistice ale Rusiei.

„S-au simțit încurajați,” a spus un diplomat european, sub protecția anonimatului. „Asta înseamnă că trebuie să devenim serioși.”

Fisuri în apărare

 

UE a avut parte de o trezire bruscă la realitate la sfârșitul anului 2022.

În septembrie acel an, conductele Nord Stream dintre Rusia și Germania au fost aruncate în aer în mod misterios. Ulterior, unele rapoarte au legat incidentul de cetățeni ucraineni, însă ancheta penală este încă în curs.

De atunci, sabotajul în Marea Baltică s-a intensificat, vizând telecomunicațiile, gazele și liniile de energie care leagă Suedia, Finlanda, Germania, Letonia și Estonia. Doar în urmă cu câteva săptămâni, un cablu de comunicații între Berlin și Helsinki a fost din nou avariat în largul coastelor Suediei.