Viktor Orban, decorat de liderul separatiştilor sârbi din Bosnia-Herţegovina. Mesajul premierului maghiar pentru Occident
Premierul ungar Viktor Orban a fost decorat, vineri, la Banja Luka cu Ordinul Republicii Srpska, informează dpa.
El a acceptat cu recunoştinţă decoraţia conferită de Milorad Dodik, preşedintele naţionalist de extremă dreaptă al entităţii sârbe din Bosnia-Herţegovina, şi a criticat politica "injustă" a Occidentului faţă de sârbi.
Guvernul de la Budapesta cultivă de multă vreme relaţiile cu Dodik.
În urmă cu un an, liderul sârb i-a acordat aceeaşi medalie preşedintelui rus Vladimir Putin, iar în 2021 l-a onorat în acelaşi mod pe scriitorul austriac Peter Handke, criticat pentru bagatelizarea crimelor de război comise de sârbi.
Dodik este cunoscut şi pentru ameninţările şi acţiunile în vederea secesiunii Republicii Srpska faţă de Bosnia-Herţegovina. Printre altele, el a asigurat că autorităţile de la Banja Luka nu recunosc deciziile Curţii Constituţionale de la Sarajevo şi a respins autoritatea înaltului reprezentant al comunităţii internaţionale pentru Bosnia-Herţegovina, Christian Schmidt.
Orban: „Europa are nevoie de sârbi”
Oficialul german care reprezintă comunitatea occidentală din 2021 a modificat recent legea electorală din Bosnia-Herţegovina, făcând uz de puterile acordate prin Acordul de Pace de la Dayton, din 1995, care a reglementat încheierea războiului interetnic din această componentă a fostei Iugoslavii.
Orban a comentat modificările legislative apreciind că sunt "o decizie provocatoare" care înseamnă că "străinii se amestecă" în treburile sârbilor bosniaci. El a adăugat că Occidentul nu înţelege că "Europa are nevoie de sârbi" şi că "fără sârbi nu există securitate europeană, nu există o Uniune Europeană sănătoasă. "Fără sârbi, nu există stabilitate în Europa", a insistat premierul.
Bosnia-Herţegovina este candidată la statutul de membră a UE din 2022, iar Consiliul European a dat recent undă verde începerii negocierilor de aderare.
Premierul ungar a criticat de asemenea faptul că UE nu a susţinut mult mai devreme aderarea statelor din Balcanii Occidentali, fiind în schimb favorabilă primirii unor ţări din estul Europei - aluzie la Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.
