Uniunea Europeană a adoptat primele sancţiuni oficiale împotriva unor agenţi ruşi, ca răspuns la atacurile hibride

„Aceste acţiuni sunt un răspuns la acţiunile răuvoitoare ale Rusiei şi la lipsa sa de respect pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi legea internaţională", se menţionează într-un comunicat al Consiliului UE.

Cei vizaţi de sancţiuni "subminează valorile fundamentale ale UE şi ale statelor sale membre, securitatea, stabilitatea, independenţa şi integritatea lor, precum şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale şi ţărilor terţe prin diferite activităţi hibride".

Printre entităţile vizate se află o unitate (29155) a serviciului rus de informaţii militare (GRU) "cunoscută pentru implicarea sa în asasinate externe şi activităţi destabilizatoare precum bombardamente şi atacuri cibernetice în întreaga Europă".

Noile măsuri vizează mai mulţi indivizi "care au jucat un rol cheie într-o operaţiune a serviciilor ruse împotriva Serviciului german federal de informaţii (BND) în urma căreia informaţii strict secrete au fost transmise FSB", se menţionează în comunicat.

UE şi NATO acuză Moscova de comiterea unor atacuri aşa-numite hibride, acte de sabotaj, incendieri sau chiar tentative de asasinat pentru a destabiliza tabăra occidentală şi a o descuraja să-şi continue susţinerea pentru Ucraina în război cu Rusia.

Aceste sancţiuni, deja aprobate vineri de UE, au fost adoptate oficial luni de miniştrii de externe din UE, reuniţi la Bruxelles.

În total sunt 16 indivizi şi trei entităţi vizate de sancţiuni, potrivit acestui text. Aceste măsuri - îngheţarea activelor în UE, interdicţia de a se deplasa în UE, precum şi interdicţia de a fi finanţaţi de companiile europene - au fost decise în cadrul unui nou regim de sancţiuni adoptat în octombrie. Acesta este distinct de cel utilizat împotriva Rusiei drept represalii pentru invadarea Ucrainei în februarie 2022.

Europenii acuză de asemenea Moscova de atacuri cibernetice şi dezinfomare, în special în timpul alegerilor din UE. România a anulat primul tur al alegerilor sale prezidenţiale, din cauza suspiciunilor de manipulare electorală de către Rusia, scrie Presse.

Ingerinţele Rusiei în Africa sunt pedepsite prin noi sancţiuni, în condiţiile în care sunt adăugate pe listă două reţele de dezinformare active în diferite regiuni africane. Astfel, UE a sancţionat "Grupul panafrican pentru comerţ şi investiţii", pe care îl acuză de dezinformare în beneficiul Rusiei, în special în Republica Centrafricană şi Burkina Faso.

De asemenea, europenii au vizat "Iniţiativa africană", o agenţie de informaţii acuzată de răspândirea de "propagandă" rusă şi "dezinfomare pe continentul african". Doi agenţi ruşi, între care Artem Kureev, un înalt responsabil al GRU care a reluat operaţiunile grupului Wagner în Africa după moartea lui Evgheni Prigojin, au fost de asemenea vizaţi de sancţiuni.

Cei 27 au decis să vizeze şi campania "Doppelganger", acuzată de dezinformare digitală, sancţionând-o pe Sofia Zaharova, şefă a Departamentului pentru dezvoltarea informaţiei şi tehnologiilor comunicării din subordinea preşedintelui rus Vladimir Putin.

Site-urile Doppelganger, considerate ca având legături cu Rusia, imită în UE şi în alte părţi media occidentale pentru a promova un discurs prorus privind Ucraina.

Un om de afaceri din Republica Moldova, Anatoli Prizenko, a fost de asemenea sancţionat pentru că a coordonat trimiterea în Franţa a mai multor cetăţeni moldoveni în octombrie 2023. Aceştia au fost acuzaţi că se află în spatele unei campanii de vandalizare a unor stele ale lui David pe zidurile din Paris la puţin timp după atacul Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023, în scopul de a destabiliza societatea ză. Franţa găzduieşte pe teritoriul său cele mai importante comunităţi evreieşti şi musulmane din Europa.