Studiu alarmant: Cât de rasiști sunt de fapt americanii
Dincolo de protestele violente pe care le-a declanșat uciderea lui George Floyd de către un polițist scoate din nou la iveală o problemă majoră a societății americane. Se vorbește tot mai intens despre rasismul sistemic.
La nivel declarativ nu mai există, iar cea mai mare putere economică a lumii încearcă să îl atenueze, prin formule de corectitudine politică.
Și totuși, rasismul se menține la aceleași proporții ca în urmă cu 30 de ani, o arată studiile independente.
Statele Unite ale Americii, o națiune de circa 329 de milioane de oameni, cea mai mare putere economică și militară a lumii, tărâm al făgăduinței pentru milioane de imigranți, are încă această problema, rasismul, în condițiile în care 18,3% din locuitori sunt de origine hispanică, 12,7% sunt afro-americani, iar 6,5% sunt asiatici. Și totuși, majoritari rămân albi, cu 60,7%.
Sunt 66 de ani de când formal segregarea discriminare se manifestă încă în viața de zi cu zi, inclusiv în tratamentul aplicat de polițiști presupușilor infractori. O arată diverse studii recente.
De pildă, o cercetare realizată de Northeastern University arată că afro-americanii și hispanicii sunt în pericol mai mare de a fi uciși de polițiști în acțiune chiar dacă reprezintă o amenințare mai mică.
Cercetătorii au analizat cazurile din anii 2014-2015 din 27 de state americane în care polițiștii au împușcat mortal diverși suspecți.
Oamenii de culoare și hispanicii, cel mai des împușcați mortal
Cei din urmă au fost împărțiți în mai multe categorii precum înarmați/neînarmați și violenți/pașnici.
Din categoria ”neînarmați și care nu prezentau o amenințare evidentă pentru oamenii legii”, aproape două treimi erau de culoare și hispanici.
O mare discrepanță reiese și dintr-un studiu realizat în 2018 de Universitatea din Georgia și George Mason University.
Specialiștii au constatat că rata arestărilor este semnificativ mai mare în cazul celor de culoare, aproape pentru orice fel de delict.
Una dintre cele mai prestigioase organizații de apărare a drepturilor omului din America, NAA Legal Defense Fund, a analizat în 2017 plângerile depuse împotriva polițiștilor în orașul Charleston din Carolina de Sud, o regiune cu o prezență masivă a populației de culoare.
Studiul a arătat că doar 31% din reclamațiile depuse de afro-americani erau considerate a fi întemeiate, în vreme ce plângerile persoanelor albe erau luate în considerare în proporție de 50%.
Mai departe, potrivit unui sondaj național din 2015 privind deținerea și consumul de droguri, aproximativ aceeași proporție de albi și afro-americani consumă substanțe interzise, totuși numărul celor de culoare arestați pentru asta este mai mare de cel puțin 6 ori față de cel al albilor.
Și, nu în ultimul rând, cercetătorii au analizat banalele opriri în trafic din orașul Kansas.
Observăm că persoanele de culoare erau de 5 ori mai susceptibile de a fi supuse și unui control amănunțit.
Astfel, albii ar fi răspuns că în general au avut interacțiuni scurte cu polițiștii în timp ce afro-americanii care au fost opriți pentru nereguli minore precum un far ars au fost chestionați îndeaproape și despre scopul și durata deplasării în zona respectivă.
 (11).webp)
