Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ajuns în Ungaria, sfidând mandatul de arestare al Curţii Penale Internaţionale
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit joi în Ungaria, înfruntând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (I), la invitaţia aliatului său fidel Viktor Orban, scrie AFP.
"Bine aţi venit la Budapesta", a scris pe Facebook ministrul Apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, care a venit în cursul nopţii să îl întâmpine pe liderul la aeroportul din Budapesta.
Acesta întreprinde o vizită de mai multe zile, prima în Europa de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023.
După onorurile militare de la palatul prezidenţial, Netanyahu va fi primit dimineaţa de omologul său pentru discuţii, urmate de o conferinţă de presă în jurul orei 12:30 (10:30 GMT).
Aceasta va fi o ocazie de a mobiliza sprijinul maghiar pentru planul preşedintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Fâşiei Gaza şi de a-i expulza pe locuitorii acesteia.
Cu toate acestea, semnificaţia acestei călătorii este mai ales simbolică.
După anunţarea în noiembrie 2024 de către I a mandatului său de arestare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, Benjamin Netanyahu a fost în Statele Unite, dar niciodată încă într-un stat parte la jurisdicţia cu sediul la Haga.
"Scopul său final este să îşi recapete capacitatea de a călători oriunde doreşte", a declarat pentru AFP Moshe Klughaft, consultant şi fost consilier al liderului israelian.
Prin această vizită "într-o ţară în care nu se teme de arestare, el pregăteşte terenul pentru normalizarea călătoriilor sale viitoare", poate în Germania, de exemplu, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a garantat că va putea veni fără griji.
Viktor Orban l-a invitat imediat ce a aflat vestea I, declarându-se "şocat de o decizie ruşinoasă". În schimb, Netanyahu a lăudat "claritatea morală" a Ungariei.
ată de AFP, Curtea a reamintit "obligaţia legală" a Budapestei şi "responsabilitatea sa faţă de celelalte state părţi" de a executa deciziile.
"Dacă statele au îngrijorări cu privire la cooperarea lor cu Curtea, ele o pot consulta", a subliniat purtătorul său de cuvânt, Fadi El Abdallah. "Dar nu depinde de ele să stabilească unilateral meritele deciziilor juridice ale I".
Ţara din Europa Centrală vrea să meargă mai departe şi este de aşteptat să anunţe retragerea sa din Curte, potrivit Radio Europa Liberă, care citează surse diplomatice.
Ungaria a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al I, în 1999, şi l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban.
Dar nu a validat convenţia asociată pe motive constituţionale şi, prin urmare, susţine că nu este obligată să respecte deciziile Curţii Internaţionale de Justiţie.
Înfiinţată în 2002, Curtea are în prezent 125 de membri, iar misiunea sa este de a urmări în justiţie autorii celor mai grave crime din lume atunci când ţările nu doresc sau nu pot să facă acest lucru. Până în prezent, doar două ţări au renunţat, Burundi şi Filipine.
În timp ce guvernul ungar flutură în mod regulat ideea de a părăsi o instituţie considerată "părtinitoare din punct de vedere politic", acesta este acum gata să facă pasul cel mare, călcând pe urmele lui Donald Trump, care, în februarie, a impus sancţiuni Curţii pentru ceea ce a descris drept "acţiuni nelegitime şi lipsite de fundament care vizează America şi aliatul nostru apropiat, Israelul".
 (19).webp)
