Parlamentul European ajută statele să treacă peste criza provocată de Covid-19. Unde vor ajunge fondurile

Parlamentul European caută soluții pentru ca toate statele membre să treacă cu bine peste criza în care ne aflăm. Cum până pe 16 septembrie mai pot fi aduse amendamente, toți cei implicați, inclusiv din România, sunt acum consultați.

Banii ar urma să fie acordați de la începutul anului viitor.

Siegfried Mureșan, deputat european, PPE: „Toți potențialii beneficiari de fonduri europene în cadrul acestui mecanism trebuie să știe că dacă la 1 ianuarie 2021 au în desfășurare o investiție care va respecta condițiile de eligibilitate stabilite în acest plan, investițiile sunt decontabile chiar începând cu 1 februarie 2020. Un alt lucru important pe care noi, Parlamentul European, îl facem, este de a crește rata de prefinanțare de la 10 la 20, pentru ca lucrările să poată începe mai rapid, întreprinderile să fie ajutate mai rapid și mai consistent.”

Un obiectiv al Parlamentului European este ca 30% din totalul fondurilor din întregul mecanism să fie alocate în proiecte de protecție a mediului, îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea poluării. Restul banilor vor merge către infrastructură, modernizarea insituțiilor, digitalizare, IMM-uri. O altă propunere este ca noua generație să fie de asemenea o prioritate.

Dragoș Pîslaru, deputat european: „Ar trebui să avem ca țintă măsuri pentru tineri, copii, măsuri pentru educație, competență, de care tinerii au atâta nevoie acum, pentru că tinerii au fost printre grupurile cele mai vulnerabile și lovite destul de puternic în ceea ce privește locurile de muncă, educația care s-a desfășurat greu și o presiune psihică.”

În paralel, pentru a primi bani, și România pune la punct ultimele detalii ale Planului Național de Reforme și Investiții pentru suma alocată de 30,3 miliarde de euro, fonduri nerambursabile și împrumuturi.

Adrian Mariciuc, secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene: „Planul este structurat pe trei piloni majori, targetăm zona de tranziție verde și schimbări climatice. Un al doilea pilon este legat de serviciile publice și zona de dezvoltare urbană, iar cel de-al treilea vizează cu precădere zona de competitivitate economică. Vom propune cu siguranță doar proiecte mature, la care licitațiile pentru proiect tehnic și execuție au fost lansate sau urmează în cursul acestui an. Durata de realizare a unei autostrăzi, de exemplu, sau a unei rețele de căi ferate în România excede uneori perioada aceasta pe care o avem la dispoziție, respectiv cei șase ani.”

Ioan Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Sunt câteva domenii de investiții extrem de importante pentru dezvoltarea economică pe termen lung a României. Sunt convins că se va găsi o soluție pentru ceea ce înseamnă investițiile în combustibilul de tranziție sau în ceea ce privește infrastructura de transport sau discuțiile au fost, de asemenea, pe tema schimbărilor climatice.”

Planul Național ar urma să fie finalizat și trimis Comisiei Europene luna viitoare.