Europarlamentar: Europa se află într-un punct critic. A fost un moment de furie şi trezire şi trebuie să cultivăm asta

Membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, politicianul z în vârstă de 45 de ani a cerut în ultimii ani europenilor să se emancipeze în relaţia cu Statele Unite.

Critica adusă istrației Trump

America lui Donald Trump, mai ameninţătoare ca oricând la adresa UE, a declarat europarlamentarul care a fost calificat săptămâna aceasta de Casa Albă drept un "politician z puţin cunoscut" pentru că a cerut SUA să restituie Franţei Statuia Libertăţii.

Apărarea Ucrainei, subiect în care Raphaël Glucksmann s-a angajat susţinut, l-a readus în prim-planul atenţiei în Franţa, dar şi în Parlamentul European. După ce a ieşit în fruntea stângii (13,8%) la alegerile europarlamentare din Franţa, el îşi propune să "influenţeze" următoarele alegeri prezidenţiale, programate pentru 2027.

Deşi salută marea revoltă geopolitică în curs, Glucksmann rămâne precaut. "Există o conştientizare incontestabilă (...), dar trebuie ca ea să ducă la acţiune."

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă acţionează ca un şoc electric, însă, mai presus de toate, explică el, "palma" istrată de preşedintele american omologului său ucrainean Volodimir Zelenski la sfârşitul lunii februarie în Biroul Oval din Washington "a trezit o mulţime de oameni".

Europarlamentarul z citează Germania, care, în opinia sa, trece printr-o "revoluţie absolută". "Să-l auzi pe viitorul cancelar creştin-democrat (Friedrich) Merz spunând că va trebui să ne descurcăm fără Statele Unite este ceva fără precedent", a spus el, deoarece alianţa cu America este "consubstanţială cu însăşi existenţa democraţiei germane", a spus Raphaël Glucksmann.

A fost un "moment de furie şi trezire" şi "trebuie să cultivăm asta", subliniază el.

Cu toate acestea, nimic nu este mai puţin simplu în societăţile cu o memorie scurtă, obişnuite să sară de la una la alta. "Ceea ce s-a întâmplat în Biroul Oval nu a fost un accident al Istoriei. Va fi o politică, aşa că în fiecare zi vom avea un ceas cu alarmă care va suna" anunţând o declaraţie sau o decizie a preşedintelui american, a comentat europarlamentarul z.

O ofensivă totală care nu se va opri

De asemenea, "este o ofensivă totală şi nu ar trebui să credem că se va opri, ea va continua", a spus el.

Confruntaţi cu această situaţie, europenii pot decide "să abandoneze proiectul european (...) şi să lase Europa să se fragmenteze sub loviturile lui Putin şi Trump". Însă atunci Europa va experimenta un destin de "mop" sau va servi drept "preş" pentru imperiile renăscute, avertizează Raphaël Glucksmann.

Prin urmare, este necesar să acţionăm rapid pentru a "reînarma" Europa, aşa cum urmăresc Comisia Europeană şi preşedinta acesteia, Ursula von der Leyen. Dar, se teme Glucksmann, europenii riscă să piardă trenul.

Planurile Comisiei Europene privind apărarea continentului

Von der Leyen doreşte să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pe parcursul a patru ani pentru a consolida apărarea continentului. Dar, prin această propunere, ea "pasează mingea statelor membre" prin simpla facilitare a cheltuielilor lor militare, în speranţa că vor ajunge la 650 de miliarde înainte de 2030.

Cu toate acestea, consideră Glucksmann, este nevoie "nu de 27 de state care investesc separat, ceea ce avem nevoie este un împrumut comun de 500 de miliarde de euro, aşa cum am făcut în timpul pandemiei" de COVID, referindu-se la o cale de acţiune care trezeşte rezerve în rândul multe state membre.

Pentru a convinge opinia publică din Europa, unde mulţi sunt sceptici cu privire la realitatea ameninţării şi la urgenţa de a fi pregătiţi pentru a-i răspunde, Glucksmann consideră că este esenţial ca europenii să se arate capabili să "strângă bani".

Şi aceasta deoarece provocarea "împrumutului comun de 500 de miliarde este, de asemenea, de a face posibil să nu se pună în concurenţă cheltuielile pentru social şi apărare", a mai apreciat în interviul acordat Presse europarlamentarul z.