Trump propune relocarea locuitorilor din Gaza, într-o conferință alături de Netanyahu: „SUA vor prelua controlul”

Nu trece o zi fără o declarație controversată din partea președintelui american Donald Trump. Marți seară, la conferința de presă susținută alături de premierul israelian Netanyahu, Trump a declarat că cei aproape 2 milioane de palestinieni din Gaza trebuie să plece de acolo. Declarația a provocat rumoare printre jurnaliștii prezenți la conferința de presă.

Trump nu s-a sfiit să adauge că Statele Unite vor dezvolta proiecte în Gaza și vor crea locuri de muncă pentru oamenii din zonă... fără să precizeze cum se va întâmpla asta.

Este pentru prima dată în istorie când un președinte american vine cu o soluție pentru Fâșia Gaza care sună a purificare etnică.

Cât despre ideea ca palestinienii să fie preluați de alte state, Iordania a anunțat deja că se împotrivește.

Donald Trump, președintele Statelor Unite: „SUA vor prelua controlul asupra Fâșiei Gaza și ne vom ocupa și de asta. O vom deține și vom fi responsabili pentru dezmembrarea tuturor bombelor neexplodate și a celorlalte arme periculoase aflate acolo. E doar moarte în Gaza, asta s-a întâmplat ani la rând. E doar moarte. Dacă putem găsi o zonă frumoasă unde să relocăm oamenii permanent, în case decente, unde să poată fi fericiți... Cred că Iordania și Egiptul vor accepta (să îi primească). Știu că au discutat cu voi și spun că nu vor accepta. Eu spun că vor accepta.”

Trump a încadrat această viziune drept un răspuns practic la distrugerea fizică a Fâşiei Gaza după 16 luni de bombardamente intense din partea Israelului. Dar, având în vedere istoria de decenii a strămutării palestinienilor din regiune, precum şi jurămintele extremei drepte israeliene de a revendica Fâşia Gaza pentru ei înşişi, propunerea lui Trump va provoca probabil o reacţie furibundă din partea multor palestinieni, precum şi a aliaţilor lor arabi din regiune. Practic, Trump a sugerat eliminarea permanentă a celor 2,2 milioane de locuitori din Gaza şi relocarea lor în altă parte, scrie The Washington Post.

Preşedintele american nu a specificat unde ar putea fi noul teritoriu, deşi a făcut comentariile după ce şi-a reiterat dorinţa ca Egiptul şi Iordania să-i primească pe locuitorii din Gaza.

El nu a părut să se gândească nici la numeroşii locuitori din Gaza care nu vor să-şi părăsească teritoriul şi nici la aspectele practice ale unei eventuale evacuări forţate, spunând sigur pe el că „le-ar plăcea să părăsească Gaza, dacă ar avea o opţiune. Dar în acest moment, nu au o opţiune”.

Propunerea lui a fost un preambul dur pentru prima întâlnire a lui Trump cu un oaspete străin de când a revenit la Casa Albă: premierul israelian Benjamin Netanyahu. Atitudinea lui Biden a creat un contrast puternic cu istraţia Biden, care a petrecut mai mult de un an efectuând vizite minuţioase şi repetate în regiune pentru a încerca să elaboreze un plan de reconstrucţie care să satisfacă caleidoscopul de interese concurente cu privire la teritoriul devastat de război, comentează The Washington Post.

„NU VOR DORI SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN GAZA”

Primindu-l pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, Trump a declarat că el şi echipa sa au discutat posibilitatea relocării palestinienilor cu Iordania, Egipt şi alte ţări din regiune. El a declarat că ar dori să vadă un acord pentru „reinstalarea permanentă a oamenilor în case frumoase şi unde pot fi fericiţi şi nu pot fi împuşcaţi, nu pot fi ucişi”.

Trump a numit marţi enclava palestiniană „un loc al demolării pure”.

„Dacă am putea găsi terenul potrivit, sau numeroase terenuri, şi să le construim nişte locuri foarte frumoase, cu mulţi bani, în zonă, asta e sigur. Cred că ar fi mult mai bine decât să ne întoarcem în Gaza”, a declarat el reporterilor în Biroul Oval.

Trump sugerase deja prima dată strămutarea palestinienilor din Fâşia Gaza pe 25 ianuarie, îndemnând Egiptul şi Iordania să primească mai mulţi oameni. Atunci când a fost întrebat dacă sugera o soluţie pe termen lung sau pe termen scurt, el a răspuns: „Ar putea fi oricare”, scrie Reuters.

De atunci, el a reiterat acest plan de cel puţin patru ori, inclusiv marţi, când a spus că palestinienii din Gaza ar putea merge şi în alte ţări, dincolo de Gaza şi Egipt.

Iordania, Egiptul şi alte ţări arabe, precum şi liderii palestinieni, au respins public ideea, despre care criticii spun că ar echivala cu epurarea etnică.

Comentariile preşedintelui SUA au readus temerile de lungă durată ale palestinienilor că vor fi alungaţi definitiv din casele lor.

„Am o părere foarte diferită despre Gaza faţă de mulţi oameni. Cred că ar trebui să primească o bucată de pământ bună, proaspătă şi frumoasă, iar noi să aducem nişte oameni care să pună banii pentru a o construi şi a o face frumoasă şi a o face locuibilă şi plăcută", a declarat marţi Trump reporterilor de la Casa Albă.

„Nu ştiu cum ar putea ei (palestinienii) să vrea să rămână”, a adăugat Trump când a fost întrebat despre reacţiile liderilor palestinieni şi arabi la propunerea sa.

„Ei nu vor dori să se întoarcă în Gaza”, a spus ulterior Trump despre propunerea sa.

Declaraţiile lui Trump vin în contextul în care ofensiva militară a Israelului asupra Gazei a ucis peste 47.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, şi a condus la acuzaţii de genocid şi crime de război, pe care Israelul le neagă. Atacul a provocat, de asemenea, strămutarea internă a aproape întregii populaţii din Gaza şi a provocat o criză umanitară, inclusiv alimentară.

Cea mai recentă vărsare de sânge din conflictul israeliano-palestinian, vechi de zeci de ani, a fost declanşată la 7 octombrie 2023, când militanţii palestinieni Hamas au atacat Israelul, ucigând 1.200 de persoane şi luând aproximativ 250 de ostatici, potrivit calculelor israeliene.

În prezent, luptele au încetat pe fondul unui armistiţiu fragil.

NETANYAHU LA CASA ALBĂ

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, primul lider străin primit de Trump la Casa Albă, a venit pentru a discuta despre viitorul armistiţiului din Gaza, despre strategiile de combatere a Iranului şi despre speranţele unei noi presiuni pentru un acord de normalizare israeliano-saudit.

La sosirea lui Netanyahu la Casa Albă, Trump l-a întâmpinat la uşă şi cei doi lideri au zâmbit pentru fotografii.

Întâlnirea a fost menită să demonstreze legăturile strânse dintre noul preşedinte american şi Netanyahu după o perioadă de relaţii tensionate între prim-ministru şi fostul preşedinte Joe Biden cu privire la gestionarea de către Israel a războiului din Gaza.

Însă Netanyahu ar putea, totodată, să fie supus presiunilor de către un preşedinte american uneori imprevizibil, ale cărui obiective politice mai largi pentru Orientul Mijlociu s-ar putea să nu corespundă întotdeauna intereselor interne şi geopolitice ale lui Netanyahu, scrie Reuters.

ORIENTUL MIJLOCIU, ÎNTR-UN MOMENT CRITIC

Întâlnirea lor a coincis cu începerea eforturilor de mediere între Israel şi Hamas pentru a doua etapă crucială a acordului de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor, despre care mulţi experţi cred că este plină de obstacole.

Regiunea se află într-un moment critic, cu armistiţiul din Gaza fragil, cu un acord paralel de încetare a focului între Israel şi Hezbollah în Liban care se apropie de o posibilă expirare în câteva săptămâni şi cu îngrijorări privind ambiţiile nucleare ale Iranului, care persistă, în ciuda stării sale slăbite.

Apelul lui Trump de relocare a locuitorilor din Gaza contribuie la neliniştea regională, multe ţări neştiind ce va însemna pentru ele revenirea sa la putere.

În primul său mandat, Trump i-a oferit lui Netanyahu o serie de succese, inclusiv relocarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim şi semnarea Acordurilor Abraham, care au normalizat relaţiile dintre Israel şi mai multe state arabe.

Trump rămâne un susţinător puternic al Israelului, atribuindu-şi meritul de a fi ajutat la negocierea armistiţiului dintre Israel şi militanţii Hamas chiar înainte de a reveni în Biroul Oval, dar insistând în acelaşi timp că doreşte să pună capăt războaielor din Orientul Mijlociu.

Trump a declarat că speră să reînnoiască efortul de normalizare istorică a relaţiilor dintre Israel şi Arabia Saudită, o putere regională în plină ascensiune, iar oficialii americani au declarat că acest obiectiv, plus menţinerea încetării focului în Gaza, vor fi în centrul discuţiilor de la Casa Albă.

Ambiţiile regionale mai largi ale lui Trump au creat incertitudine cu privire la cât de mult spaţiu de manevră îi va acorda Netanyahu. Prim-ministrul se confruntă cu solicitări din partea membrilor de extremă dreapta ai coaliţiei sale, care ameninţă să îi răstoarne guvernul dacă nu reia luptele din Gaza pentru a-şi îndeplini promisiunea de a distruge Hamas, grupare militantă susţinută de Iran. Un război în continuă desfăşurare ar complica, dacă nu ar bloca, încercarea lui Trump de a-i aduce pe saudiţi la masa negocierilor.

Deşi Biden a menţinut sprijinul militar pentru Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a determinat atacul israelian asupra Gazei, relaţiile au fost tensionate uneori din cauza numărului mare de morţi în rândul civililor palestinieni şi a sfidării de către Netanyahu a cererilor SUA.

Trump a părut hotărât să înceapă cu dreptul relaţia cu Netanyahu, programând o conferinţă de presă comună şi o cină ulterioară.