Donald Trump a decis să trimită 1.500 de militari americani la granița cu Mexicul, după ce a promis deportări în masă
Preşedintele SUA Donald Trump "a semnat un decret pentru (desfăşurarea) a 1.500 de militari suplimentari la graniţa" cu Mexicul, a declarat miercuri purtătoarea sa de cuvânt Karoline Leavitt, relatează AFP.
Ea a indicat, în cursul unui scurte conferinţe cu jurnaliştii la Casa Albă, că această măsura survine în urma deciziilor luate luni de republican chiar după învestirea sa, între care declararea stării de urgenţă la graniţa de sud a Statelor Unite.
Autorităţile mexicane au început să ridice adăposturi de corturi gigantice în localitatea de graniţă Ciudad Juarez spre a se pregăti pentru un posibil val de mexicani deportaţi, după ce preşedintele american Donald Trump a promis expulzări masive, notează Reuters.
Donald Trump a promis că va întreprinde cea mai mare campanie de deportări din istoria Statelor Unite, prin care ar fi scoşi din ţară milioane de imigranţi. Totuşi, o operaţiunea de asemenea amploare ar necesita probabil ani şi ar presupune costuri enorme.
Aproape 5 milioane de mexicani trăiesc în SUA fără forme legale, potrivit unei analize a think-tank-ului mexican El Colegio de la Frontera Norte (COLEF), pe baza datelor din cel mai recent recensământ american.
Mexicul ridică adăposturi temporare la graniţă pentru a se pregăti pentru deportări în masă din SUA
Autorităţile mexicane au început să ridice adăposturi de corturi gigantice în localitatea de graniţă Ciudad Juarez spre a se pregăti pentru un posibil val de mexicani deportaţi, după ce preşedintele american Donald Trump a promis expulzări masive, transmite Reuters.
Adăposturile temporare din Ciudad Juarez vor avea o capacitate de mii de persoane şi ar urma să fie gata în câteva zile, a declarat Enrique Licon, un responsabil local.
Corturile din Ciudad Juarez, despărţit de Rio Grande de oraşul texan El Paso, fac parte din planul guvernului mexican de a pregăti adăposturi şi centre de primire în nouă oraşe din nordul ţării.
Autorităţile de la faţa locului le vor oferi mexicanilor deportaţi hrană, găzduire temporară, îngrijiri medicale şi asistenţă în vederea obţinerii de acte de identitate, potrivit unui document guvernamental ce prezintă această strategie, sub titlul 'Mexicul vă îmbrăţişează'.
Guvernul mai are în plan o flotă de autobuze gata să transporte mexicani de la centrele de primire spre oraşele de unde provin aceştia.
Donald Trump a promis că va întreprinde cea mai mare campanie de deportări din istoria Statelor Unite, prin care ar fi scoşi din ţară milioane de imigranţi. Totuşi, o operaţiunea de asemenea amploare ar necesita probabil ani şi ar presupune costuri enorme.
Aproape 5 milioane de mexicani trăiesc în SUA fără forme legale, potrivit unei analize a think-tank-ului mexican El Colegio de la Frontera Norte (COLEF), pe baza datelor din cel mai recent recensământ american.
Mulţi dintre ei sunt originari din zone din centrul şi sudul Mexicului devastate de violenţe şi sărăcie. Conform studiului COLEF, în jur de 800.000 de mexicani fără acte vin din Michoacan, Guerrero şi Chiapas, unde luptele înverşunate între grupări de crimă organizată au forţat mii de oameni să plece în ultimii ani, lăsând uneori în urmă oraşe întregi abandonate.
istraţia Trump a pus capăt luni unui program, cunoscut sub numele de CBP One, care le permitea unor migranţi aflaţi în aşteptare în Mexic să intre legal în SUA prin obţinerea unei programări pe o aplicaţie guvernamentală. Marţi, noua istraţie a anunţat că restabileşte Protocoalele de protecţie a migranţilor (MPP), o iniţiativă care îi obliga pe solicitanţii de azil non-mexicani să aştepte în Mexic decizia în dosarul lor în SUA.
'Mexicul va face tot ce este necesar pentru a avea grijă de compatrioţii săi şi va aloca tot ce este necesar pentru a-i primi pe cei care sunt repatriaţi', a declarat luni ministrul de interne Rosa Icela, într-o conferinţă de presă.
Însă, în condiţiile unei creşteri economice lente anticipate pentru acest an, Mexicul ar putea avea probleme în a absorbi milioanele de cetăţeni ce ar putea fi deportaţi din SUA, în vreme ce o scădere semnificativă a remitenţelor ar putea provoca 'grave perturbări economice' în oraşele şi satele care depind de astfel de venituri, a fost de părere Wayne Cornelius, profesor la Universitatea California-San Diego.
