Decizia luată de noul președinte al Coreei de Sud. România este vizată

Noul președinte al Coreei de Sud, Lee Jae-myung, promite să continue vânzările de arme către Europa, în ciuda atitudinii sale conciliatoare față de China și Rusia, scrie politico.eu.

În 2023, Coreea de Sud a exportat arme în valoare de 557 milioane de dolari, dintre care 320 de milioane doar către Polonia. Lee a promis să stimuleze exporturile de armament, tratând sectorul apărării ca pe un „nou motor de creștere”.

România este, de asemenea, un cumpărător important pentru companiile sud-coreene de armament, care urmăresc să-și extindă cota de piață în și mai multe țări europene, în contextul reînarmării continentului pentru a face față amenințării reprezentate de Rusia.

În ceea ce privește Ucraina, deși legea sud-coreeană interzice trimiterea de arme în zone de război, țara a transferat în 2023 sute de mii de obuze către SUA, eliberând astfel stocurile americane pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva Rusiei.

Victoria lui Lee la alegerile de marți a fost urmărită atent în Europa și în țările NATO. Coreea de Sud — alături de Japonia, Noua Zeelandă și Australia — construiește o relație mult mai strânsă cu Alianța, în condițiile în care NATO caută să consolideze legăturile cu țări cu valori comune din Asia.

„Parteneriatul nostru se bazează pe valori împărtășite și interese comune, de la comerț, la inovație și apărare”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mesajul ei de felicitare adresat lui Lee.

Totuși, există îngrijorări legate de politica externă sub Lee, care ar putea fi mai puțin pro-american decât predecesorul său, Yoon Suk Yeol. Yoon a fost suspendat după o tentativă scurtă de impunere a legii marțiale.

Lee era liderul opoziției când Rusia a lansat invazia la scară largă în Ucraina. El l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru „provocarea” Rusiei și s-a opus vehement transferului de arme către Ucraina, deoarece asta ar însemna „practic o închidere” pentru companiile coreene din Rusia.

De asemenea, și-a luat angajamentul să repare relațiile tensionate cu China și Coreea de Nord. Având un istoric de critici la adresa SUA, a semnalat o poziție mai precaută față de alinierea cu NATO, afirmând că s-ar putea să nu participe la summitul din această lună de la Haga.

Tensiuni geopolitice și diplomație pragmatică în relațiile cu NATO și Rusia

Totuși, în campania electorală, el și-a moderat poziția, numind în mod repetat alianța cu SUA un pilon-cheie al diplomației coreene. În ciuda acestui fapt, a pledat și pentru o „diplomație pragmatică” cu China, Coreea de Nord și Rusia.

Lee a semnalat disponibilitatea de a relua cooperarea economică cu Rusia, ceea ce l-ar putea face vulnerabil la „intimidări” din partea Moscovei, a spus Alexander Lipke, coordonator al programului pentru Asia la Consiliul European pentru Relații Externe, un think tank paneuropean.

Dar, având în vedere alianța veche de decenii dintre Coreea de Sud și SUA și dependența de Pentagon pentru garanții de securitate împotriva vecinului său nordic beligerant, Seul va continua, în cele din urmă, să urmeze indicațiile Washingtonului în relația sa cu Europa și Ucraina, a afirmat Ramon Pacheco Pardo, profesor de relații internaționale la King's College London.

Ajutorul letal pentru Ucraina este exclus — cel puțin până la încheierea unui armistițiu —, dar alte forme de cooperare nu sunt. Lee, de exemplu, și-a exprimat interesul de a contribui la reconstrucția postbelică a Ucrainei, sperând ca companiile sud-coreene să beneficieze de potențiale investiții.

Pentru a colabora cu Coreea de Sud, Europa ar putea trebui acum să treacă peste retorica lui Lee și să se adapteze la „stilul său mai pragmatic, mai bazat pe interese”, a spus Lipke.

Lipke a explicat că acest lucru ar deschide posibilitatea ca Europa să valorifice industria apărării în expansiune a Seulului pentru a-și consolida propria pregătire militară.