Cultură, religie și stereotipuri: Diferența dintre musulmani și arabi. Ce este „sindromul trei B”

diferenta dintre arabi si musulmani
Shutterstock

Mulți oameni au dificultăți în a face distincția dintre arabi și musulmani, cel mai probabil din cauza suprapunerii culturale.

Ei bine, nu toți arabii sunt musulmani și nu toți musulmanii sunt arabi. Această distincție trebuie stabilită întrucât arabii și musulmanii sunt două categorii diferite.

Această confuzie are loc adesea din cauza faptului că identitatea religioasă islamică și identitatea etnică arabă sunt confundate. Al doilea motiv pentru care arabii și musulmanii sunt confundați are legătură cu profunzimea cu care identitatea religioasă islamică a pătruns în identitățile etnice ale tuturor grupurilor de musulmani.

Arabii sunt persoanele care vorbesc araba ca limbă maternă, în timp ce musulmanii sunt cei care practică religia islamică.

Așadar, trebuie să reținem că mulți arabi nu sunt musulmani și nu toți musulmanii sunt arabi. Pentru a înțelege mai bine proporțiile, este bine de știut că mai mult de un miliard de oameni din lume sunt musulmani, dar mai puțin de 15 % dintre musulmanii din întreaga lume sunt arabi.

Citește și
somelier
Meseria de degustător se diversifică în România. A apărut degustătorul de apă

Diferența dintre musulmani și lumea arabă

Pentru a înțelege care sunt diferențele dintre arabi și musulmani trebuie să definim cei doi termeni.

Arabii sunt membri ai unui grup etnic care provin din regiunea Arabiei sau care vorbesc limba arabă. Arabii pot fi creștini, musulmani, evrei sau de alte religii.

Arabii fac parte dintr-o categorie etno-lingvistică, care identifică persoanele care vorbesc limba arabă ca limbă maternă. Araba este o limbă semitică, strâns legată de ebraică și aramaică. Deși arabii vorbesc aceeași limbă, există o diversitate etnică enormă între dialectele vorbite, scrie teachmideast.org.

Musulmanii sunt persoane care urmează religia islamului. Islamul este religia monoteistă fondată de profetul Muhammad, iar musulmanii urmează tradițiile Coranului și învățăturile profetului.

Conform celor mai multe estimări, aproximativ o cincime din populația lumii, adică aproximativ 1,6 miliarde de oameni, este musulmană.

Definiția musulmanului variază în funcție de criteriile pe care le folosiți. Cele mai multe manuale oferă o definiție bazată pe practicarea celor „cinci piloni” ai islamului, astfel încât musulmanii sunt cei care își fac profesiunea de credință, se roagă de cinci ori pe zi, postesc în timpul Ramadanului, fac acte de caritate față de cei nevoiași și participă la pelerinajul de la Mecca cel puțin o dată în viață.

Pe de altă parte, nu toți musulmanii sunt la fel de evlavioși și o parte dintre ei nu practică islamul exact în modul descris mai sus.

De ce sunt confundați musulmanii și arabii?

Cei doi termeni pot fi ușor confundați pentru că mulți dintre arabi sunt musulmani și pentru că mulți musulmani din întreaga lume provin din țări cu populație majoritar arabă, ceea ce poate duce la o asociere greșită între cele două concepte.

Totuși, există mulți musulmani care nu sunt arabi, cum ar fi musulmanii turci, persani, indonezieni și din alte grupuri etnice și naționale. Prin urmare, diferența dintre musulmani și arabi este definită de cultură și de religie.

Țări musulmane

Deși avem tendința de a ne gândi la musulmani ca fiind oameni din Orientul Mijlociu, poate pentru că acolo își are islamul originile, majoritatea musulmanilor nu trăiesc aici.

De fapt, țara cu cei mai mulți musulmani este Indonezia, în Asia de Sud-Est (202,9 milioane de musulmani, la o populație de 275,5 milioane de persoane).

Cei mai mulți musulmani se află în țările din Asia de Sud: India, Pakistan și Bangladesh. Aici trăiesc aproximativ o jumătate de miliard de musulmani.

Africa are, de asemenea, o populație musulmană foarte mare. Nu numai că există peste 180 de milioane de musulmani în Africa de Nord, dar aproximativ 220 de milioane de musulmani trăiesc în țările din Africa Subsahariană.

Există, de asemenea, comunități musulmane minoritare în țări din întreaga lume, din China până în Europa de Vest, Canada și Statele Unite.

State arabe

Există 26 de țări sau teritorii din vestul Asiei și din Africa în care araba este limba oficială sau una dintre limbile oficiale ale statului: Algeria, Bahrain, Ciad (ză), Comore (ză și shikomor), Djibouti (ză), Egipt, Eritreea (tigrignan), Irak (kurdă), Israel (ebraică), Iordania, Kuweit, Liban, Libia, Mauritania, Maroc, Oman, Palestina, Qatar, Arabia Saudită, Somalia (somaleză), Siria, Sudan, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Sahara Occidentală și Yemen.

În fiecare dintre aceste țări pot exista diferite grupuri etnice a căror limbă maternă nu este araba. Este posibil ca membrii acestor grupuri să vorbească arabă, dar să nu se identifice ca fiind arabi. De exemplu, atât în Ciad, cât și în Irak, membrii grupurilor etnice non-arabe folosesc araba ca „lingua franca” pentru a comunica. „Lingua franca” se folosește și cu sensul general de limbă vehiculară, adică folosită în comunicarea între vorbitori cu limbi materne diferite.

De asemenea, în multe țări arabe, înainte de înființarea statului Israel, existau comunități evreiești vorbitoare de limbă arabă active, în locuri precum Maroc și Irak. Majoritatea acestor populații s-au mutat în Israel după înființarea acestuia, în 1948, dar păstrează aspecte din viețile strămoșilor lor arabi.

Există, de asemenea, minorități de arabi în multe alte țări, precum Iran, Turcia, Franța și Statele Unite.

Desființarea stereotipurilor

În ciuda faptului că reprezintă un sfert din populația lumii, musulmanii sunt extrem de slab reprezentați la televizor, iar atunci când sunt reprezentați sunt înfățișați prin niște personaje stereotipizate.

Cercetătorii de la Școala Annenberg pentru Comunicare și Jurnalism a Universității din California de Sud au analizat peste 200 de seriale TV difuzate între 2018 și 2019, încercând să înțeleagă cum sunt portretizați musulmanii în emisiuni și seriale.

Ei au descoperit că doar 1% dintre personaje erau musulmane - în timp ce 25% din populația lumii este musulmană, scrie CNN.

De asemenea, în cele 200 de seriale TV analizate, doar 12 personaje obișnuite erau musulmane, a constatat studiul. Potrivit cercetătorilor, șapte dintre aceste personaje musulmane prezente în seriale erau fie autorii, fie țintele unor acte de violență fizică. În cadrul studiului au fost analizate seriale regizate în SUA, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă.

În total, 87% dintre emisiunile studiate de cercetători nu au inclus nici măcar un personaj de religie musulmană, se arată în studiu.

Musulmanii care au fost portretizați tindeau să urmeze stereotipuri - și nu aveau diversitatea care caracterizează populația musulmană reală, potrivit studiului. Mai mult de jumătate din personajele musulmane erau bărbați din Orientul Mijlociu. Foarte puțini musulmani au fost identificați cu comunitatea LGBTQ, au mai constatat cercetătorii.

De asemenea, s-a constatat că musulmanii erau prezentați ca fiind „străini”, vorbind fie limba engleză cu accent, fie deloc. Aproape o treime dintre personajele musulmane erau violente față de alte personaje - iar 40% erau țintele violenței.

Potrivit studiului, femeile musulmane au avut tendința de a fi descrise ca fiind „temătoare și în pericol". Ele au fost prezentate mai ales ca victime ale amenințărilor și a violenței.

Un raport intitulat „100 de ani de stereotipuri anti-arabe și anti-musulmane” de Mazin B. Qumsiyeh, director de relații cu mass-media pentru Comitetul American-Arab Anti-Discriminare, descrie ceea ce unii din comunitatea arabo-americană numesc „sindromul trei B”.

Arabii din televiziune și filme sunt portretizați fie ca persoane care folosesc bombe (bombers), dansatoare din buric (belly dancers), fie miliardari (billionaires)”, arată raportul.

Acești trei „B” fac referire la bărbații arabi care sunt prezentați în filme fie ca teroriști, fie ca oameni foarte bogați care dețin afaceri în industria petrolieră. Reprezentarea femeilor în filmele americane este făcută, de regulă, de dansatoare de belly dance, mai arată raportul lui Qumsiyeh.

Aceste reprezentări au un impact real asupra modului în care telespectatorii se gândesc la musulmani, au susținut cercetătorii. Centrul de cercetare Pew a constatat în mod constant că americanii au cele mai negative opinii despre musulmani în comparație cu alte grupuri religioase.

Reprezentarea negativă a arabilor în filme

Jack Shaheen, profesor emerit de comunicații de masă la Universitatea Southern Illinois, a documentat aceste tendințe în cartea sa, „The TV Arab”, care identifică peste 21 de filme în care arabii sunt descriși ca terorişti sau dușmani ai Statelor Unite.

· Vulturul de Fier (1986)

· Navy SEALs (1990)

· Jocurile Patrioților (1992)

· Decizie executivă (1996)

· Regulile de angajare (2000)

· The Delta Force (1986)

· Death Before Dishonor (1987)

· Minciuni adevărate (1994)

· Wanted: Dead or Alive (1987)

„Rareori vedem o reprezentare pozitivă a culturii sau a oamenilor noștri în mass-media. Asta din cauza viziunii despre Orient pictată de societatea din Occident. Privind înapoi la primii ani ai Hollywood-ului, vedem că Hollywood-ul era plin de stereotipuri ale Orientului Mijlociu. Oamenii noștri sunt înfățișați fie ca teroriști, fie ca ignoranți. Nu ajută cu nimic faptul că, după 11 septembrie, denigrarea arabilor și a Orientului Mijlociu a fost justificată și acceptată, ceea ce ne îndeamnă să contestăm acest stereotip”, scrie presa din Egipt.

Al Jazeera scrie că „de la primele zile ale cinematografiei, până la cele mai mari filme blockbuster de la Hollywood din prezent, reprezentările calomnioase ale arabilor și musulmanilor au persistat în cinematograful occidental”.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cel mai norocos er al României: camera lui de hotel are vedere directă la stadion
FOTO Cel mai norocos er al României: camera lui de hotel are vedere directă la stadion
Citește și...
Meseria de degustător se diversifică în România. A apărut degustătorul de apă
Meseria de degustător se diversifică în România. A apărut degustătorul de apă

Meseria de degustător capătă forme diverse și în România. Dacă până nu demult o asociam doar cu vinurile rafinate, acum au apărut și la noi specialiști care evaluează mierea, apa sau berea.

România propune „majoratul digital”. Accesul la rețele sociale, interzis minorilor sub 16 ani fără acordul părinților
România propune „majoratul digital”. Accesul la rețele sociale, interzis minorilor sub 16 ani fără acordul părinților

Tot mai multe țări vor să reglementeze accesul copiilor la internet și rețele sociale. În România, un proiect de lege vrea să introducă vârsta minimă de 16 ani pentru rețele de socializare și alte aplicații nepotrivite vârstei fără acordul părinților.

Politico: Trump trimite 100 de români la închisoarea pentru teroriști din Guantanamo. Casa Albă a dezmințit informația
Politico: Trump trimite 100 de români la închisoarea pentru teroriști din Guantanamo. Casa Albă a dezmințit informația

istrația Trump trimite zilele acestea 800 de migranți ilegali la Guantanamo Bay, iar 100 dintre aceștia sunt români, scrie Politico. ”Mesajul este de a-i șoca și oripila pe oameni”, susține un oficial american.

Recomandări
Negocieri în impas. Surse: Bolojan nu ar mai vrea să fie premier. Măsura propusă de PSD și respinsă total de PNL, USR și UDMR
Negocieri în impas. Surse: Bolojan nu ar mai vrea să fie premier. Măsura propusă de PSD și respinsă total de PNL, USR și UDMR

În țară se încheie o nouă zi de negocieri pentru salvarea bugetului, însă partidele tot nu au ajuns la un numitor comun.

Motivarea CCR privind secretizarea declarațiilor de avere. Opinii separate ale judecătorilor Curții. DOCUMENT
Motivarea CCR privind secretizarea declarațiilor de avere. Opinii separate ale judecătorilor Curții. DOCUMENT

CCR a publicat motivarea hotărârii prin care a declarat neconstituționale obligațiile prevăzute pentru demnitari și funcționari publici de a-și face publice în declarațiile de avere veniturile soțului, soției și copiilor.

Naționala României, debut cu stângul la EURO U21. „Tricolorii mici” au cedat în fața Italiei U21, după ce au ratat un penalty
Naționala României, debut cu stângul la EURO U21. „Tricolorii mici” au cedat în fața Italiei U21, după ce au ratat un penalty

Naționala U21 a României a pierdut, miercuri, în fața selecționatei similare a Italiei, în meciul de debut la Campionatul European de tineret din Slovacia. Turneul final este transmis în direct pe PRO TV, PRO Arena și pe VOYO.