Calcule complicate pentru președinția Comisiei Europene. Varianta Klaus Iohannis, ignorată total în capitalele europene
Viitorul Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene atârnă de fiecare vot pe care îl va primi joi de la parlamentul nou ales.
Pentru a-și menține funcția are nevoie de sprijinul majorității, dar sunt și colegi din propriul partid care și-au exprimat îndoieli cu privire la realegerea ei.
Situația s-a complicat și mai mult, după ce miercuri Curtea Europeană de Justiție a decis că executivul european condus de von der Leyen nu a oferit publicului suficient acces la contractele privind vaccinul împotriva COVID-19.
Pentru a-și securiza încă un mandat în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Layen are nevoie de sprijinul a 361 din cei 720 de eurodeputați, într-un vot care se anunță a fi foarte strâns.
Miercuri, cele trei grupuri pro-europene din Parlament – PPE, S&D și Renew - au anunțat că au format o coaliție pentru sprijinul candidaturii Ursulei von der Layen. Este vorba de 401 deputați, însă, cum votul este unul secret, surprize pot apărea la numărătoare.
Totodată, actuala președintă a Comisiei Europene va primi sprijin și din partea unor deputați de la Verzi și de la Conservatori, într-un echilibru fragil, care poate răsturna oricând situația. PE respinge ideea unui alt candidat.
Mai ales după decizia de miercuri a Curții Europene de Justiție, conform căreia comisia sub conducerea Ursulei von der Layen nu a oferit publicului suficient acces la informații legate de vaccinurile COVID-19, în chestiuni precum despăgubirile sau acordurile de achiziție.
Poziția oficială a Comisiei Europene a fost că va "studia cu atenție hotărârile instanței și implicațiile acestora" și că "își rezervă opțiunile legale".
După decizia Curtii Europene de Justiție, au reapărut informații despre alți posibili candidați pentru președinția Comisiei, cum ar premierul grec sau cel croat. A reapărut și numele președintelui Klaus Iohannis, însă doar în presa românească, nu și în cercurile politice europene.
Grupul majoritar – Partidul Popularilor Europeni – a infirmat însă discuțiile referitoare la alți posibili candidați, susținând că este vorba despre încercări ale euroscepticilor de a destabiliza Uniunea Europeană.
 (11).webp)
