Avertisment al secretarului general NATO: Putin pregăteşte Rusia pentru un război lung în Ucraina

Stoltenberg spune că aliaţii NATO trebuie să continue să-i furnizeze Ucrainei arme până când preşedintele Vladimir Putin va înţelege că „nu poate câştiga pe câmpul de luptă".

Secretarul general NATO a declarat, vineri, pentru AFP, că „nimic nu indică faptul că Putin a renunţat la obiectivul său de a controla Ucraina".

„Nu trebuie să subestimăm Rusia. Ea se pregăteşte pentru un război lung. Vedem că încearcă să mobilizeze mai multe forţe, că este pregătită să sufere şi numeroase pierderi, că încearcă să aibă acces la mai multe arme şi muniţii. Trebuie să înţelegem că preşedintele Putin este gata să fie în acest război multă vreme şi să lanseze noi ofensive", a declarat Stoltenberg în cadrul unui interviu pentru AFP.

Ţările NATO, cu SUA în frunte, au furnizat Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari până în prezent. 

„Cel mai probabil este că acest război se va termina la masa negocierilor, ca majoritatea războaielor. Orice soluţie va trebui să garanteze că Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă", a spus Stoltenberg.

„Mijlocul cel mai rapid de a ajunge aici este să-i susţinem militar, pentru ca preşedintele Putin să înţeleagă că nu poate câştiga pe câmpul de luptă, ci că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă", a adăugat secretarul general al NATO.

După pierderile suferite în teren, Moscova a lansat valuri de rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice civile din Ucraina.

Potrivit unor informaţii vehiculate de presa americană, Washingtonul este pe cale să finalizeze planurile pentru a trimite bateriile sale de rachete Patriot în Ucraina, care s-ar adăuga astfel altor sisteme de Apărare aeriană deja furnizate Kievului.

Stoltenberg a afirmat că „o discuţie este în curs" pentru livrarea de Patriot, dar a subliniat că ţările NATO trebuie să se asigure că există suficiente muniţii şi piese de schimb pentru ca armele trimise până în prezent să continue să funcţioneze.

„Avem un dialog între aliaţi privind sisteme suplimentare, dar devine din ce în ce mai important să ne asigurăm că toate sistemele care sunt livrate sunt funcţionale", a explicat el.

Cererile de arme din partea Ucrainei au epuizat stocurile ţărilor membre şi au provocat temeri că industriile Apărării din ţările Alianţei ar putea să nu fie în măsură să producă suficient.

„Ne vom spori producţia în acest scop precis, pentru a putea atât să ne reconstituim propriile noastre stocuri pentru descurajare şi apărare, cât şi pentru a continua să sprijinim Ucraina pe termen lung", a reamintit Stoltenberg.

Invadarea Ucrainei de către Putin a fost un şoc pentru Occident. Aceasta a constrâns NATO să treacă prin cea mai mare adaptare de la sfârşitul Războiului Rece, întărind masiv flancul estic. Finlanda şi Suedia au fost de asemenea împinse să declanşeze procedurile de aderare la NATO.

„Este criza de securitate cea mai periculoasă cu care ne-am confruntat în Europa după Al Doilea Război Mondial. Este un moment de răscruce", a afirmat Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a precizat că, în pofida unei scăderi recente a ameninţărilor nucleare din partea lui Putin, Alianţa rămâne „vigilentă''.

„Retorica nucleară, cu referiri la utilizarea potenţială a unor arme nucleare, este imprudentă şi periculoasă. Obiectivul său este bineînţeles să ne descurajeze să susţinem Ucraina, dar nu va reuşi să-l atingă", a insistat şeful NATO.