AP: Centristul proeuropean din cursa prezidenţială tensionată din România preia un avans clar, potrivit datelor preliminare

După numărarea a 10 milioane din cele 11,6 milioane de voturi, Nicuşor Dan era în frunte cu 54,35%, în timp ce George Simion era în urmă cu 45,65%, potrivit datelor oficiale.

Mii de oameni s-au adunat în faţa sediului de campanie a lui Nicuşor Dan de lângă Primăria Bucureşti pentru a aştepta rezultatele finale, scandând „Nicuşor!” De fiecare dată când avansul său creştea, pe măsură ce mai multe rezultate ajungeau, mulţimea, mulţi fluturând steaguri ale Europei, izbucnea în urale, notează AP.

La închiderea votului, la ora 21.00, datele electorale oficiale indicau o prezenţă la vot de 64%. La vot au participat aproximativ 1,64 milioane de români din străinătate, care au putut vota începând de vineri la secţiile de votare special amenajate.

Dan a declarat presei că „alegerile nu sunt despre politicieni”, ci despre comunităţi şi că la votul de duminică „a câştigat o comunitate de români, o comunitate care vrea o schimbare profundă în România”. „Când România trece prin momente dificile, să ne amintim de forţa acestei societăţi româneşti”, a spus el. „Există şi o comunitate care a pierdut alegerile de astăzi. O comunitate care este indignată, pe bună dreptate, de modul în care politica a fost condusă în România până acum”, este declaraţia cu care AP îl citează pe Nicuşor Dan.

În timp ce voturile finale erau încă numărate, Ruxandra Gheorghiu a declarat pentru The Associated Press la mitingul zgomotos al lui Nicuşor Dan din Bucureşti că s-a simţit copleşită de rezultat „Am fost atât de speriată că forţa noastră europeană este aproape de sfârşit ... suntem încă în Europa”, a spus ea.

Prezenţă semnificativ mai mare

Prezenţa la vot a fost semnificativ mai mare în turul doi de duminică şi se aşteaptă să joace un rol decisiv în rezultat. În primul tur din 4 mai, prezenţa finală la vot a fost de 53% din alegătorii eligibili.

Peisajul politic al României a fost bulversat anul trecut, când instanţa supremă a anulat alegerile anterioare, în care Călin Georgescu, un outsider de extremă dreapta, s-a clasat în fruntea primului tur. Alegerile au fost anulate în urma unor acuzaţii de încălcare a legislaţiei electorale şi de ingerinţă rusă, pe care Moscova le-a negat.

Aflat pe treptele colosalei clădiri a Parlamentului României din epoca comunistă după închiderea urnelor, Simion a prezis o victorie semnificativă, pe care a numit-o „victoria poporului român”. Simion a spus că Georgescu „trebuia să fie preşedinte” înainte ca alegerile de anul trecut să fie anulate. El a făcut, de asemenea, apel la vigilenţă împotriva fraudei electorale, dar a declarat că, în general, a fost mulţumit de desfăşurarea votului.

La scurt timp după ora 18.00, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al României, Andrei Ţărnea, a declarat într-o postare pe X că alegerile au făcut obiectul unei „campanii virale de ştiri false” pe aplicaţia de mesagerie Telegram şi pe alte platforme sociale, care a încercat să influenţeze procesul electoral şi a avut „semnele distinctive ale interferenţei ruse”. Reţelele de dezinformare coordonată au apărut ca o forţă omniprezentă de-a lungul întregului ciclu electoral din România. Autorităţile române au dezminţit avalanşa de ştiri false, a dat asigurări Ţărnea.

Simion a apărut alături de Georgescu la o secţie de votare din Bucureşti, duminică, şi a declarat reporterilor că a votat împotriva „umilinţelor la care au fost supuşi fraţii şi surorile noastre”.

Ce se întâmplă în România?

Anii de corupţie endemică şi furia crescândă faţă de clasa politică din România au alimentat o creştere a sprijinului pentru figurile anti-sistem şi de extremă dreapta, reflectând un model mai larg în întreaga Europă. Atât Simion, cât şi Dan şi-au făcut cariera politică criticând vechea clasă politică a României.

Cele mai recente sondaje locale au indicat că turul doi va fi strâns, după ce sondajele anterioare arătau că Simion are un avans faţă de Dan, un matematician în vârstă de 55 de ani care a devenit cunoscut ca activist civic care luptă împotriva proiectelor imobiliare ilegale.

După ce a votat în oraşul său natal, Făgăraş, Dan a declarat reporterilor că a votat pentru românii „care sunt liniştiţi, cinstiţi şi muncitori şi care nu s-au simţit reprezentaţi de mult timp” şi „pentru o cooperare puternică cu partenerii noştri europeni, nu pentru izolarea României”.

Dan a fondat partidul reformist Uniunea Salvaţi România în 2016, dar ulterior l-a părăsit, şi candidează independent cu o platformă pro-Uniunea Europeană care reafirmă legăturile cu Occidentul, sprijinul pentru Ucraina şi reforma fiscală.

Retorică îngrijorătoare

Retorica lui Simion în perioada premergătoare zilei de duminică a stârnit unele îngrijorări cu privire la faptul că nu va respecta rezultatul dacă ar pierde. La începutul după-amiezii, acesta a declarat reporterilor că echipa sa este încrezătoare într-o „victorie zdrobitoare”, dacă alegerile vor fi „libere şi corecte”.

Cu toate acestea, el a repetat acuzaţiile de nereguli de vot în rândul cetăţenilor români din Moldova vecină şi a declarat că membrii partidului său vor efectua o numărătoare paralelă a voturilor după închiderea urnelor. El a declarat pentru The Associated Press că, până acum, scrutinul s-a desfăşurat în mod corespunzător.

Adrian Nadin, un muzician în vârstă de 51 de ani care l-a susţinut pe Georgescu în alegerile anterioare, a declarat că l-a ales pe Simion. „O parte din România preferă conservatorismul”, a spus el.

Luminiţa Petrache, un analist de infracţiuni financiare în vârstă de 32 de ani, nu a vrut să spună pentru cine a votat, dar a descris turul doi ca o alegere geopolitică între Est şi Vest. „Este foarte important pentru că viitorul preşedinte va fi imaginea noastră în Europa şi (va decide) cum va evolua România în următorii cinci ani”, a spus ea. „Sper la schimbări în România în bine”, a adăugat tânăra.

Preşedintele este ales pentru un mandat de cinci ani şi are puteri decizionale semnificative în materie de securitate naţională şi politică externă. Câştigătorul cursei de duminică va fi însărcinat cu nominalizarea unui nou prim-ministru, după ce Marcel Ciolacu a demisionat în urma eşecului candidatului coaliţiei sale de a trece în turul doi.

După ce s-a clasat pe locul patru în cursa anulată de anul trecut, Simion l-a susţinut pe Georgescu, căruia i s-a interzis în martie să candideze la repetarea alegerilor. Simion a urcat apoi pe primul loc în primul tur din 4 mai, după ce a devenit purtătorul de stindard al dreptei dure. Fost activist care a militat pentru reunificarea cu Moldova vecină, Simion spune că se va concentra pe reforme: reducerea birocraţiei şi a taxelor. Cu toate acestea, el insistă că restabilirea democraţiei este prioritatea sa, revenind la „voinţa poporului”.

Partidul său AUR spune că reprezintă „familia, naţiunea, credinţa şi libertatea” şi a devenit proeminent în alegerile parlamentare din 2020. De atunci, a crescut şi a devenit al doilea cel mai mare partid din legislativul românesc.

O alegere dură: Rusia sau UE?

Criticii săi spun că Simion este un extremist pro-Rusia care ameninţă alianţele de lungă durată ale României în UE şi NATO. Într-un interviu acordat AP, el a respins acuzaţiile, spunând că Rusia este cea mai mare ameninţare pentru ţara sa şi că doreşte ca România să fie tratată ca „partener egal” la Bruxelles.

„Nu cred că este un candidat pro-rus, de asemenea nu cred că este un candidat anti-rus”, a declarat Claudiu Tufiş, profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti. „Cred că ceea ce îl determină este concentrarea sa pe ceea ce eu numesc politica identitară”, spune profesorul.

În primul tur de scrutin, Simion a obţinut un procent masiv de 61% din voturile diasporei din România, apelurile sale la patriotism rezonând cu românii care s-au mutat în străinătate.