Alegeri fără suspans în Belarus. Lukașenko se pregătește pentru un al șaptelea mandat consecutiv. Opoziția denunță scrutinul
Belarușii au început duminică să voteze în alegerile prezidențiale destinate să îl realeagă pentru al șaptelea mandat consecutiv pe președintele Aleksandr Lukașenko, aflat la putere din 1994, în absența tolerării unei opoziții, relatează AFP.
Urnele s-au deschis la ora locală 08:00 (05:00 GMT) într-un scrutin care se anunță fără suspans, a notat un jurnalist AFP din Minsk.
Criticii președintelui Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, și ONG-urile pentru drepturile omului au descris deja aceste alegeri ca fiind trucate.
În timpul celui de-al șaselea mandat, președintele Lukașenko a înăbușit complet orice disidență după demonstrațiile fără precedent care l-au vizat în 2020, apropiindu-se din ce în ce mai mult de Moscova, până în punctul în care a permis prezența armatei ruse pe teritoriul Belarusului pentru a invada Ucraina în 2022.
Șefa diplomației europene Kaja Kalla a declarat sâmbătă că președintele Lukașenko nu are nicio legitimitate, iar ceea ce se întâmplă este un afront la adresa democrației. O serie de europarlamentari au cerut, de asemenea, ca rezultatele să nu fie recunoscute, mai ales că alegerile anterioare (2020), au fost urmate de reprimarea dură a unei mișcări de protest fără precedent.
Într-un interviu acordat AFP la începutul lunii ianuarie, Svetlana Tihanovskaia, lider al opoziției în exil și candidată împotriva lui Lukașenko în 2020, a denunțat alegeri 'false', organizate într-un climat de teroare.
Potrivit ONU, peste 300.000 de belaruși, dintr-o populație de nouă milioane, au fugit din țară din motive politice, în principal în Polonia.
Organizațiile pentru drepturile omului estimează că în Belarus continuă să fie peste 1.200 de prizonieri politici deținuți în condiții dificile, adesea lipsiți de acces la avocați sau de ul cu cei dragi.
Uniunea Europeană (UE) consideră că Aleksandr Lukaşenko „nu are nico legitimitate democratică” după alegerile „nici libere, nici democratice” din 2020 şi din cauza unor încălcări „persistente” ale drepturilor omului.
Franţa a apreciat sâmbătă că scrutinul de duminică „nu va fi conform standardelor democratice”. Parisul „va urmări cu atenţie desfăşurarea alegerilor prezidenţiale care au loc la 26 ianuarie”, anunţă într-un comunicat Ministerul z de Externe.
„Nivelul fără precedent al represiunii, încălcările drepturilor omului, restricţiile participării la viaţa politică şi ale accesului la presa independentă privează aceste alegeri de orice legitimitate”, consideră Quai d'Orsay.
