Clona digitală a pământului, realizată în proiectul „Destinația Pământ”. Ce urmărește UE
O clonă digitală a Pământului este realizată de cercetători din mai multe domenii, într-un proiect ambițios derulat de Uniunea Europeană și numit „Destinația Pământ”.
Proiectul urmărește simularea atmosferei, oceanului, gheții și uscatului mult mai precis ca în proiecțiile anterioare cu scopul de a observa impactul evenimentelor meteorologice și al schimbărilor climatice asupra societății și evaluarea efectelor diferitelor politici climatice.
„Este o misiune cu adevărat îndrăzneață, sunt foarte încântat”, spune Ruby Leung, de la Laboratorul Național Pacific Northwest al Departamentului Energiei al SUA (DOE). Noile modelele climatice sunt mult mai exacte decât existente, astfel că Destination Earth își poate baza previziunilor de date mult mai detaliate ca până acum. Proiectul va începe anul viitor și se va desfășura pe unul dintre cele trei supercomputere din Finlanda, Italia și Spania relatează publicația Sciencemag.
Proiectul provine dintr-unul mai vechi, „Pământul extrem” al Centrului european pentru prognoze meteo pe rază medie, anulat de UE. Realizarea „Destinației Pământ” a pornit și de la temerile oficialilor UE, care consideră că cercetarea bazată pe supercomputere a rămas în urmă față de țări precum SUA, China Japonia sau SUA.
Modelele climatice rulează la rezoluții de 50 sau 100 de kilometri iar cele ceva mai precise precum modelul „european” al ECMWF rulează la 9 kilometri. Rezoluția de 1 kilometru a noului model îi va permite să transforme direct convecția, mișcarea pe verticală a căldurii, critică pentru formarea norilor și furtunilor, mai degrabă decât să se bazeze pe o aproximare algoritmică. „Eu o numesc a treia dimensiune a modelării climatice”, spune Bjorn Stevens, un meteorolog la Institutul de meteorologie Max Planck. Modelul va simula, de asemenea, oceanul în detalii destul de fine pentru a surprinde comportamentul vârtejurilor.
Cercetătorii japonezi au stabilit deja în varianta inițială a modelului climatic global de 1 kilometru că simularea directă a furtunilor și vârtejurilor duce la predicții mai bune pe termen scurt ale precipitațiilor. Mai mult, ar trebui să îmbunătățească și previziunile climatice pe perioade de luni și ani.
