Semnal de alarmă din partea FMI. România și Estul Europei, printre cele mai afectate de taxele vamale impuse de Trump

Directorul Departamentului European al FMI, Alfred Kammer, a semnalat vineri, într-o conferinţă de presă, că acest conflict al taxelor va însemna „o scădere semnificativă” pentru UE, care, conform instituţiei internaţionale, va creşte anul acesta cu 1,2% şi cu 1,6% în 2026, ceea ce va reprezenta o reducere cu două zecimi în ambele cazuri comparativ cu estimările din octombrie şi în concordanţă cu datele publicate săptămâna aceasta privind zona euro.

Kammer a subliniat încă o dată că volumul mare de investiţii care se preconizează în infrastructură sau Apărare, în special în Germania, va ajuta la contracararea efectelor taxelor.

Însă, efectele disputei tarifare iniţiate de SUA se vor simţi mai mult în regiunea din centrul, estul şi sud-estul Europei, în care FMI include şi ţările extracomunitare, precum Serbia, Moldova sau Albania.

Pentru această regiune, FMI estimează o creştere de 2,4% şi, respectiv, 2,7%, până în 2026, ceea ce reprezintă o scădere de şapte şi, respectiv, cinci zecimi, comparativ cu previziunile anterioare, din cauza „ponderii sectorului de producţie în aceste ţări”, a punctat Kammer.

Analiza instituţiei avertizează, de asemenea, în legătură cu efectele colaterale în Europa ale conflictului comercial dintre Beijing şi Washington, astfel că estimările sale preliminare indică „o creştere a importurile provenite din China, de circa 0,25% din PIB al UE pe termen scurt”, însă consideră că impactul acestor fluxuri deviate „pare a fi de o amploare gestionabilă”.

Recomandările FMI pentru Europa

În ceea e priveşte recomandările pentru Europa, Kammer a insistat asupra a ceea ce FMI a spus la începutul reuniunii de primăvară: necesitatea unei mai bune integrări în UE, inclusiv consolidarea unei pieţe interne fără bariere.

„Cu cât mai mult comerţ pentru UE, cu atât mai bine”, a afirmat Kammer, care a lăudat eforturile Bruxelles-ului de a încerca să încheie cât mai curând noi tratate de liber schimb cu diferite ţări şi regiuni, pentru a-şi diversifica şi consolida lanţurile de aprovizionare.

În plan monetar, economistul a subliniat că se preconizează ca rata inflaţiei de 2% în UE să se atingă în a doua jumătate a acestui an, înainte de data estimată anterior, datorită slăbirii cererii şi scăderii preţurilor la energie, şi organismul financiar recomandă Băncii Centrale Europene să taie cu încă un sfert de punct rata dobânzii şi să o menţină, pentru moment, la 2%.

De asemenea, în plan fiscal, instituţia recomandă UE să continue consolidarea fiscală, să continue să genereze rezerve şi spaţiu de manevră în ceea ce priveşte presiunile legate de cheltuielile ce se preconizează pe termen lung şi care vizează îmbătrânirea populaţiei, tranziţia energetică sau sumele mai mari pentru Apărare.