Paradoxul sistemului bancar din Romania. Cum e posibil sa incasam mai putini bani decat depunem
Iata un paradox al depozitelor bancare. Cei care strang bani albi pentru zile negre si-i depun in banci, se aleg la final cu mai putin decat aveau la depunere.
Dobanzile sunt adeseori mai mici decat inflatia care este deja peste 5%. Iar clientii se trezesc la sfarsitul perioadei de economisire ca au o suma mai mica, din care pot cumpara mai putine marfuri decat anul trecut.
In 12 luni, dobanzile oferite de banci la depozitele in lei au scazut de la aproape 7, la mai putin de 5%, in timp ce inflatia a trecut in acelasi an de 5%.
Astfel, la un depozit de 1.000 de lei, dobanda oferita de banca este de 58 de lei, din care se plateste si impozit de 16 la suta. Daca se mai scad comisioanele de istrare si de retragere de numerar, in final clientul ramane cu un castig de numai 40 de lei. Iar daca luam in calcul inflatia de 5 la suta pe an, titularul are o pierdere 10 lei.
La depozitele pe 3 luni, comisioanele de istrare si de retragere pot depasi dobanda, iar suma retrasa este mult mai mica decat cea depusa initial.
Razvan Voican, senior editor Ziarul Financiar: "E posibil ca pentru o scurta perioada de timp castigurile la depozite sa fie mai mici dacat inflatia, iar cei care au bani fie sa investeasca in altceva, fie sa ii consume".
Investitiile imobiliare sunt insa pentru sume mari, asa ca cei care pun deoparte cateva sute sau mii de lei nu prea au alternative. Si bancile stiu ca daca vor sa-si pastreze clientii ar trebui sa ofere dobanzi mai mari la depozite, dar sustin ca nu pot face nimic.
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Bancilor: "Problema dobanzilor ne preocupa foarte mult. O crestere a dobanzilor la depozite ar duce la cresterea dobanzilor si la credite, ceea ce noi nu ne dorim".
Prognozele BNR arata ca inflatia va ramane peste nivelul dobanzilor pana in vara, cand va atinge un maxim de 5,6 la suta. Ar putea scadea abia la sfarsitul anului viitor spre 3 %.
