Noul sistem „revoluționar” al ANAF pentru a combate evaziunea se transformă din nou. CNP-ul nu va mai fi la vedere

Principalele modificări vizează acordarea eşalonării la plată în formă simplificată, inclusiv pentru obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, în anumite condiţii, precum şi posibilitatea plăţii obligaţiilor fiscale în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligaţie fiscală.

Se propune totodată simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate.

În plus, se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP.

La scurt timp după ce o serie de voci din societatea civilă au atras atenția asupre pericolului transformării ANAF într-un Big Brother care știe totul despre tine (ce ai cumpărat, de unde, la ce preț și cum ai plătit) și s-au ridicat întrebări pertinente privind posibila încălcare a GDPR prin folosirea CNP-ului pe facturi, ministerul Finanțelor a ținut să încerce o clarificare.

Din comunicatul trimis presei reiese că, după „scadalul datelor personale”, Finanțele dorește semi-anonimizarea informațiilor clienților persoane fizice din e-factura, deși nu a făcut acest lucru atunci când era cazul, adică pe 21 iunie, când Guvernul a adoptat OUG 69/2024 prin care reglementat extinderea utilizării de factură electornică în relația B2C (business to consumer, firmă - client).

„Precizãm cã implementarea sistemului RO e-Factura se va realiza în conformitate cu cele mai bune practici de securitate a datelor, asigurând astfel o gestionare eficientã și sigurã a informațiilor cu caracter personal. În acest moment, cu toate cã în forma actualã legislația e-Factura respectã Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), MF exploreazã modalitãți prin care datele cu caracter personal regãsite pe factura electronicã sã fie convertite într-o formã de identificare fiscalã care sã nu permitã corelarea directã cu identitatea persoanei pentru care s-a emis factura. Legislația în vigoare nu contravine Regulamentului UE 2016/679 (GDPR)”, se precizează în comunicatul ministerului de resort.

ȘtirileProTV.ro a preluat recent avertismentul Asociației pentru Tehnologie și Internet (APTI), respectiv că „întrucât la cumpărăturile online se emit facturi pentru orice achiziție, sistemul e-Factura se va transforma într-o ”bază de date uriașă de date personale, cu informații din sau legate de toate categoriile de date personale, inclusiv date personale cu caracter special (art 9 GDPR) sau datele personale ale copiilor”.

Se propune ca în categoria obligaţiilor fiscale ce pot face obiectul eşalonării la plată în formă simplificată să fie reincluse cele cu reţinere la sursă. În fapt, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/2023 s-a eliminat posibilitatea acordării eşalonării la plată în formă simplificată pentru obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă.
Această măsură a afectat mediul de afaceri care s-a aflat în dificultate financiară temporară, astfel că prin proiectul de act normativ se propune să se poată include în eşalonarea la plată în formă simplificată şi obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, cu condiţia achitării unui procent de cel puţin 15% din cuantumul obligaţiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscală.
Această măsură are în vedere obţinerea unor rezultate cât mai avantajoase, ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului.

Prin modificarea prevederilor legale referitoare la plata obligaţiilor fiscale s-a propus oferirea posibilităţii contribuabililor/plătitorilor de a alege modalitatea de efectuare a viramentelor pentru achitarea obligaţiilor, respectiv în contul unic sau în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligaţie fiscală.

Se propune ca, în relaţia cu ANAF, contribuabilii/plătitorii înrolaţi în SPV să trimită prin acest sistem, o declaraţie pe propria răspundere a reprezentanţilor legali/desemnaţi ai acestora, semnată cu certificat calificat de către reprezentanţii legali/desemnaţi, prin care declară datele de at proprii şi îşi aleg modalitatea de comunicare electronică cu organul fiscal central pentru primirea informaţiilor cu privire la situaţia fiscală a contribuabilului/plătitorului pe care-l reprezintă.
De asemenea, prin aceste mijloace de comunicare, reprezentanţii legali/desemnaţi pot să-şi dea acordul pentru transmiterea ordinului de debitare a conturilor bancare, de către organul fiscal, în vederea achitării obligaţiilor fiscale pe care contribuabilii/plătitorii le datorează.
Totodată, prin manifestarea opţiunii de plată recurentă, contribuabilii/plătitorii sunt de acord, ca la împlinirea termenelor de plată, să fie debitat contul bancar în limita sumelor aferente achitării obligaţiilor fiscale declarate, a ratelor cuprinse în graficele de eşalonare, precum şi a altor obligaţii care reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii înlesnirii la plată acordate.

Se propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitaţie, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condiţiilor de participare la licitaţie, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru efectuarea publicităţii bunurilor prin platforme specializate, precum şi pentru digitalizarea activităţii de organizare a licitaţiilor prin platforma on-line. În fapt, prin PNRR este finanţat un proiect de dezvoltare a unei platforme de licitaţii electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizări mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă şi concurenţială, astfel încât preţul bunurilor valorificate să crească.

Se propune micşorarea plafoanelor existente în vigoare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în cazul debitorilor care au înfiinţate popriri asupra disponibilităţilor băneşti, până la emiterea deciziei de ridicare a acesteia, având în vedere gradul scăzut de recuperare a datoriilor, ca urmare a faptului că lichidităţile financiare ale acestora nu se rulează prin conturile bancare.
În acest sens, contribuabilii prevăzuţi la art.1 alin.(1) din Legea nr.70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au înfiinţate popriri bancare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar în următoarele condiţii:

• în cazul debitorului mare contribuabil pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 40.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare încasează în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
• în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 20.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
• în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepţia persoanelor fizice, pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 10.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei.

Se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcţionarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să îşi dovedească identitatea în relaţia cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului.