Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”
Pensiile speciale se numără printre reformele eșuate din PNRR, dar și o „piatră de moară” de gâtul guvernanților, încercările de a le reforma ajungând să se lovească de piedici legislative.
În România, se aplică mai multe tipuri de pensii: cele din sistemul public de asigurări sociale, cele ale angajaților din MapN, respectiv MAI, la care se adaugă indemnizațiile speciale și pensiile de serviciu. Diferențele dintre acestea sunt date de condițiile în care are loc ieșirea din activitate, modul de calcul, dar și sursele din care se asigură plata fondurile.
Pensiile speciale se dovedesc o „piatră de moară” de gâtul guvernanților, chiar dacă prin PNRR, România s-a angajat să le reformeze. Recent, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro către țara noastră, pentru neîndeplinirea a trei jaloane, printre care și cel legat de indemnizațiile speciale, respectiv pentru că Guvernul din România nu a reușit să reașeze acest sistem paralel de pensii pe un fundament mai stabil.
Pensiile speciale, care se calculează diferit față de cele acordate celor 4,5 milioane de persoane, sunt acordate unor categorii precum magistrații, funcționarii parlamentari sau diplomații, printre alții.
Majoritatea sistemelor de pensii din lume includ și indemnizații ocupaționale. Sintagma „pensii speciale” face referire la faptul că ele sunt calculate și acordate după alte criterii decât cele din sistemul „clasic”. De altfel, sintagma „pensii speciale” este folosită inclusiv în documentele speciale ale guvernului cum ar fi PNRR și Strategia fiscal-bugetară.
Ele sunt „speciale” prin faptul că atât cuantumul, cât și vârsta de pensionare se stabilesc prin reguli diferite față de cele aplicate în sistemul public de pensii.
În plus, începând cu ianuarie 2024, modul de calculare și creștere a pensiilor primite de marea majoritate a românilor este reglementat de o lege. Noua formulă pornește de la inflația medie din anul precedent, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Calculul trebuie făcut anual, dar din ianuarie 2025, din cauza crizei bugetare, a fost suspendat. În contrast, indemnizațiile speciale depind de decizia politică.
Dacă pensia „normală” este legată, prin punctul de pensie, de nivelul salariului mediu în plată și se bazează pe contribuțiile efective ale angajatului devenit pensionar, în cazul pensiilor speciale metoda de calcul include, pe lângă componenta contributivă, și un bonus acordat de stat, precum și o vârstă de pensionare redusă.
În conformitate cu cadrul legal actual, sunt șase mari categorii socio-profesionale care au dreptul la o pensie de serviu după ce și-au încheiat carierele. Printre acestea se numără:
- Judecătorii și procurorii;
- Diplomații;
- Angajații din Aviația Civilă;
- Grefierii și alți angajați auxiliari din instanțe și parchete;
- Funcționarii parlamentari;
- Angajații Curții de Conturi
Valoarea unei pensii speciale nu depinde de contribuțiile plătite de salariat în timpul activității, la fel ca în cazul celorlalte pensii. Ele nu sunt bazate pe contributivitate. Legile în vigoare stabilesc că cuantumul acestora este de „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
În ultimii ani, pensiile speciale s-au menținut la 1% din PIB, aproximativ 3,5 miliarde de euro, beneficiind de aceste indemnizații peste 300.000 de români, după cum arată estimările din 2023. Printre aceștia se numără aproximativ 87.000 de foști angajați MApN și aproximativ 10.000 de persoane cu indemnizații speciale. Datele legate de foștii angajați MAI nu sunt publice.
Curtea Constituţională a stabilit în noiembrie 2023 că pensiile speciale ale parlamentarilor sunt un drept legal acordat deputaţilor şi senatorilor care au avut cel puţin un mandat complet, la data împlinirii vârstei de pensionare.
Potrivit CCR, legea este constituțională doar dacă se aplică pentru viitor, în caz contrar încălcându-se „componenta de neretroactivitate a securităţii juridice”. Asta înseamnă că parlamentarii aleși pentru prima dată în decembrie 2024 sunt primi care nu vor beneficia de acest drept.
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabilește că pensia de serviciu este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Categorii de beneficiari: judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
În luna aprilie 2025, numărul judecătorilor și procurorilor care primesc pensii de serviciu este de 5.624, la care se adaugă alți 2.291 pensionari din personalul auxiliar și de specialitate al instanțelor, arată datele CNPP.
Judecătorii și procurorii au o pensie medie de 25.214 lei în luna aprilie 2025. Trebuie precizat că, în medie, 7.428 lei provin din contribuțiile către bugetul de pensii, asta în timp ce 21.994 direct de la bugetul de stat. În contrast, pensia medie din sistemul public a fost de doar 2.811 lei.
În cazul personalului auxiliar și de specialitate pensia medie de serviciu este de 6.616 lei. În medie, 4.519 lei provin din contribuțiile făcute de-a lungul vieții profesionale, asta în timp ce 3.791 direct din bugetul de stat.
Pe lângă magistrați, mai sunt alte cinci categorii care primesc pensii de serviciu. Pensiile acestora se calculează similar, ajungând la „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Cu toate acestea, perioadele de cotizare diferă între aceste categorii socio-profesionale, asta în funcție de legile care stabilesc cum se calculează indemnizațiile lor.
Printre românii aflați în această situație se numără membrilor Corpului diplomatic şi consular al României; personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă; personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; funcționarii publici parlamentari; foștii angajați ai Curții de Conturi.
În aprilie, 802 persoane care au făcut parte din corpul diplomatic și condular ar României primesc pensii de serviciu. În medie, aceștia primes 6.909 lei. Datele oficiale arată că pensia medie din contribuțiile acestei categorii se ridică la 5.523 lei, în timp ce de la bugetul de stat vin, în medie 3.015 lei.
În cazul celor 882 foștil angajați ai Parlamentului care primesc pensia de serviciu, indemnizația medie este de 6.137 lei. Contribuțiile făcute în timpul activității lor profesionale ajung în medie la 5.457 lei. În ceea ce privește pensia media plătită de la bugetul de stat, aceasta ajunge la 3.535 lei.
În cazul celor 674 de foști angajați ai Curții de Conturi pensia medie ajunge la 10.040 de lei. Datele CNPP arată că în aprilie 2025, pensia medie din cotribuțiile lor ajungea la 8.488 lei, iar pensia medie plătită direct din bugetul de stat era de 2.192 lei.
Discuțiile despre pensiile speciale ajung, mai devreme sau mai târziu, să atingă si subiectul indemnizațiilor primite de soldații Armatei Române după retragerea din activitate. Trebuie precizat că în acest caz, caracterul „special” este dat de faptul că colectarea contribuțiilor și plata pensiilor se face într-un sistem paralel CNPP.
Pentru a beneficia de pensia de serviciu, simpla calitate de militar nu este suficientă. Soldații români trebuie să îndeplinească o serie de condiții de vârstă și vechime. Astfel, vârsta standard de pensionare pentru militari este în prezent de 60 de ani, urmând să crească progresiv până în 2035. Legea prevede posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare, dar nu mai mult de 13 ani și nu sub 45 de ani, explică Casa de Pensii a MApN pentru Știrile ProTV
Modul în care se calculează pensiile militare diferă de cel în care sunt calculate pensiile „obișnuite”. Mai exact, indemnizațiile lor sunt calculate pornind de la media „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate”, ceea ce le oferă militarilor posibilitatea de a-și alege cele mai „bune” luni, în care veniturile lor au fost peste nivelul obișnuit.
Printre cei care primesc această formă de pensie se numără foști angajați ai MApN, Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
În medie, foștii militari români, dar și a celor care au activat în instituțiile prezentate mai sus, a fost de 4.917 lei net, asta în timp ce indemnizația medie în sistemul de stat „obișnuit” a fost de 2.811 lei.
Cea mai mare pensie brută din martie 2025 a fost de 43.072 lei, fără a include magistrații militari. În același timp, cea mai mică pensie pentru un fost militar cu stagiul complet de cotizare a fost de 1.486 lei.
