Cartofi prăjiți vs. chipsuri. De ce va alege un adolescent varianta cea mai calorică
Cartofi prăjiți vs. chipsuri. Ce alegeți? 450 de kilocalorii au cartofii prăjiți la 100 de grame. Chipsurile, adică niște cartofi prăjiți, dar deshidratați, concentrează caloriile. La 100 de grame de chipsuri găsim 550 de calorii.
În adolescență, creierul va alege varianta cea mai calorică. Nici nu are cum să aleagă altfel. Explicăm imediat ce se întâmplă în mintea adolescentină în privința mâncării.
Trei structuri din creier se dezvoltă rapid în adolescență. Cortexul prefrontal, ganglionii bazali și amigdala. Controlează reacțiile emoționale și compensarea. Sunt fragile și determină copilul să își caute compensarea în alimente dulci, ori grase, ori sărate. Nu e vina lui. Aceste părți ale creierului vor fi stabile după 18 ani.
Chipsurile ori cartofii prăjiți - multă grăsime.
Nu avem receptori pe limbă pentru grăsime. Dar nu e nicio problemă. Acesta grăsime stimulează centrii plăcerii din hipotalamus, adică din creier. Ce rezultă? Și ce spunem unui adolescent care nu e poate abține?
„Dacă manânci un chips nu e o problemă, dar dacă deschizi punga, manânci chipsuri fără număr. Plăcerea gustului e atât de bun incât nu te poți abține. Un pachet mic de ciocolată, un pachet mic de chipsuri, să fie moderat astfel încât mental să termini pachetul!”, a explicat dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog.
Pachetul terminat satisface creierul! Este prima recomandare - dacă vă aflați în față unui adolescent ahtiat după dulcuri, ori după chipsuri, ori după semințe sărate. Termină pachetul, dar să fie mic! Să le interziceți e împotriva creierului. Nu veți avea niciun rezultat.
Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescență, există rezistență fiziologică la insulină. Hormonul insulină, produs de pancreas, participă la toate procesele de creștere din organismul uman. O nouă zi începe prin creșterea glicemiei. Fenomenul este normal.
„Hormonii de stres cresc glicemia, secreția lor este activă, la trezire apare acel
Pancresul trebuie să muncească mai mult că să bage zahărul în celule.
„Nevoia de dulce, sărat ori grăsimi crește automat dacă adolescentul nu doarme! De 9 ore de somn pe noapte are nevoie. Altfel, apar modificări în structurile fragile din creier, care cer, culmea, tot alimente bogate în zahăr, grăsime și sare. Controlul va apărea după 18 ani. Se reglează atunci neuro-transmițătorii din creier. Și dispare tot atunci rezistența la insulină fiziologică. În adolescență, să le spuneți să mănânce salată și alimente integrale e pur și simplu inutil!”, a mai explicat medicul endocrinolog.
