VIDEO. Incendiu în centrul Bucureștiului. A luat foc fostul restaurant Mărul de Aur, clădire istorică
Un incendiu puternic a izbucnit sâmbătă, într-o clădire din centrul Capitalei.
”Intervenim pentru stingerea unui incendiu produs la o construcţie în Calea Victoriei. Incendiul se manifestă la interior şi la nivelul acoperişului”, transmite ISU Bucureşti - Ilfov.
Focul se manifestă în interiorul unui restaurant dezafectat - fostul restaurant Mărul de Aur - şi la acoperişul clădirii, pe o suprafaţă de 150 de metri pătraţi.
Au fost alertate 7 autospeciale de stingere cu apă şi spumă, o autospecială de intervenţie şi salvare de la înălţime, o autospecială de descarcerare şi o ambulanţǎ SMURD.
Conform sursei citate, nu sunt persoane surprinse în interiorul clădirii.
Localnici spun că în clădirea abandonată locuiau oameni fără adăpost.
Fostul restaurant Mărul de Aur - o clădire istorică a Bucureștiului
Maximilien Caradja Johnson, unul dintre urmașii Prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, prim-ministru al țării în două rânduri (1899-1900 și 1904-1907), spunea la începutul anului 2024 despre fostul restaurant Mărul de Aur că este o clădire istorică, deoarece a fost casa principesei Elisabeta, sora lui Carol al II-lea, regină a Greciei:
”Am pierdut aici zeci de nopți prin 2010 când funcționa Clubul Pat și pe urma Șarpele Roz. În ultima perioadă apăruse din nou Mărul de Aur. Casa își avea un rost în centrul capitalei, era plină de viață și era îngrijită. Hoții, în special de cabluri electrice au devastat tot, iar pe urmă oamenii fără adăpost și-au făcut adăpost. La etaj trăiesc și acum câteva persoane, haine fiind vizibile la uscat pe ferestre. Cine știe de ce a fost abandonată?
Casa a fost inițial construită pentru Marie Angèle Massart (născută Polizu), care a vândut-o în anul 1927 principesei Elisabeta.
Fragment din “Podul Mogosoaiei” scrisă în 1943 :
“Ajungem la frumoasa casă pe care arhitectul G.M. Cantacuzino a făcut-o, după războiul celălalt, pentru d-na Marie-Angele Massart, născută Polizu. Casa a fost a M.S. Regina Elisabeta a Greciei, iar azi este sediul Clubului Marei Industrii. În spatele casei, pe un loc de peste două pogoane, se găseşte cel mai vechiu cimitir evreiesc din Bucureşti. Până în anii trecuţi, la balurile date de Club, perechile doritoare de umbră şi linişte se îndreptau, încet, din grădina Clubului în spre vechiul cimitir şi nu se întorceau, adesea, decât într’un târziu. Câte n’o fi auzit bieţii morţi, dacă mai aud.”