Rusalii 2024: Tradiții, obiceiuri și ce semnificație are această sărbătoare. Ce să nu faci în această zi

Această zi este foarte importantă, deoarece, în tradiția creștină, marchează momentul în care Duhul Sfânt a coborât asupra apostolilor, un eveniment crucial care simbolizează nașterea Bisericii Creștine. În fiecare an, data exactă a Rusaliilor se schimbă, fiind fixată la 50 de zile după Paște, ceea ce o însemnă că are loc la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie.

Când se sărbătoresc Rusaliile în 2024

Rusaliile ortodoxe sunt sărbătorite în 2024 pe 23 și 24 iunie, la 50 de zile de la Paște. Prima zi a Rusaliilor este 23 iunie, duminica, iar a doua zi este luni, 24 iunie, când este și zi liberă legală.

Sărbătoarea de Rusalii nu are dată fixă, pentru că depinde de Paște. Cum Învierea nu pică în aceeași dată în fiecare an, nici Rusaliile nu sunt sărbătorite în aceeași zi an de an.

Anul acesta, Paștele ortodox a fost pe 5 mai, iar cel catolic pe 31 martie. Drept urmare, Rusaliile catolice au fost pe 19 mai, iar cele ortodoxe pe 23 iunie.

Legende și povești de Rusalii

Sărbătoarea Rusaliilor își are rădăcinile în evenimentele relatate în Noul Testament, când apostolii au început să vorbească în limbi diverse datorită puterii Duhului Sfânt.

Această întâmplare miraculoasă le-a permis să comunice învățăturile lui Iisus Hristos în diferite culturi și limbi, răspândind efectiv creștinismul pe scară largă.

Astfel, această zi este văzută nu doar ca un eveniment spiritual, ci ca un moment care a extins considerabil aria și incluziunea credinței creștine.

Simbolurile asociate cu Rusaliile, precum flăcările, vântul și porumbeii, joacă un rol central în sărbători, întruchipând diversele atribute ale Duhului Sfânt descrise în scripturi.

Această zi servește ca o reamintire a începutului Bisericii și a puterii Duhului Sfânt în cadrul comunității de credincioși.

Rusaliile, cunoscute și sub numele de Cincizecime, au o istorie bogată care datează din primele zile ale creștinismului.

Este sărbătorită în a șaptea duminică după Paște și comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor și altor urmași ai lui Iisus Hristos, așa cum este descris în cartea Faptele Apostolilor din Noul Testament. Acest eveniment a marcat începutul misiunii apostolilor și nașterea Bisericii Creștine.

Istoric, Rusaliile au fost una dintre sărbătorile principale din anul liturgic creștin, fiind observate pe scară largă de diverse denominațiuni, inclusiv romano-catolici, ortodocși, anglicani și luterani.

Sărbătoarea include slujbe religioase, rugăciuni și, în unele tradiții, obiceiuri care au legătură cu casa și bunăstarea gospodăriei și a animalelor din curte.

Este un moment în care comunitatea creștină reflectă asupra darului Duhului Sfânt și a rolului său în a împuternici și inspira credincioșii să răspândească învățăturile creștinismului.

În plus față de semnificația sa religioasă, Rusaliile au influențat și diverse tradiții culturale din Europa.

De exemplu, era asociată cu obiceiuri populare și sărbători de primăvară. În unele regiuni, ziua începe cu binecuvântarea caselor și câmpurilor. În altele, include festivități comunitare precum dansuri și cântece.

Importanța Rusaliilor a evoluat de-a lungul secolelor, dar rămâne un aspect central al închinării creștine și al patrimoniului cultural.

Legenda spune că atunci când s-au împlinit 50 de zile de la Înălțarea lui Iisus Hristos, un tunet puternic a răsunat peste mulțimea adunată la Ierusalim. În acel moment, Duhul Sfânt a fost văzut sub forma unor limbi de foc, coborând peste cei 12 apostoli și cei 70 de ucenici ai lui Iisus.

Această coborâre miraculoasă le-a conferit apostolilor capacitatea de a vorbi în toate limbile pământului. Sfântul Petru a luat cuvântul în mijlocul mulțimii și, prin puterea cuvintelor sale, 3.000 de oameni s-au convertit la creștinism, formând prima comunitate creștină din Ierusalim.

În Imperiul Roman, Rusaliile erau cunoscute și ca sărbătoarea trandafirilor, o ceremonie dedicată morților. Creștinii au adoptat acest obicei roman și au stabilit ca sâmbăta dinaintea Rusaliilor să fie Sâmbăta Morților sau Moșii de Vară, o zi de pomenire și rugăciune pentru cei trecuți în neființă.

Pe lângă semnificația religioasă, Rusaliile sunt învăluite și în legende populare.

Se spune că Rusaliile întruchipează fetele împăratului Rusalim, cunoscute sub numele de Iele. Aceste ființe mistice aveau puteri magice și seduceau oamenii la miezul nopții.

Legenda povestește că Ielele dansau în cercuri, lăsând în urmă iarba arsă și pământul sterp. Cei care le întâlneau sau se apropiau prea mult de locurile unde acestea dansau, puteau suferi boli și nenorociri.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii 

Rusaliile aduc cu ele o serie de tradiții și obiceiuri străvechi care continuă să fie practicate în multe regiuni ale României.

În această zi specială, casele sunt împodobite cu ramuri sfințite de nuc, tei, plop sau stejar, pentru a alunga spiritele rele și bolile. Frunzele de nuc, simbolizând limbile de foc care au coborât asupra apostolilor la Ierusalim, sunt și ele puse la ferestre și icoane pentru protecție.

Oamenii culeg ramuri pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Ramurile de tei sfințite pot fi folosite ca leacuri pe tot parcursul anului.

Un alt obicei specific Rusaliilor este Jocul Călușarilor, o tradiție spectaculoasă în anumite zone ale țării. A doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat, dansând și cântând pentru a alunga spiritele rele din comunitate.

Femeile ung ușile caselor cu usturoi pentru a proteja locuințele de rele tot anul.

În Transilvania, obiceiul udatului nevestelor este foarte popular; femeile sunt stropite cu apă proaspătă pentru a le aduce frumusețe și sănătate. Ele poartă leuștean, pelin sau usturoi în sân pentru protecție. În zilele noastre, apa a fost înlocuită cu parfum.

În multe sate, în a doua zi de Rusalii, există obiceiul spălatului pe picioare cu pelin, pentu a aduce noroc și sănătate.

În ziua de Rusalii nu se spală haine, nu se face curățenie în casă sau în curte. De asemenea, nu se merge în locuri pustii, lângă fântâni sau păduri, pentru a evita întâlnirea cu spirite rele.

Oamenii trebuie să evite certurile și dezvăluirea secretelor, deoarece se crede că pot fi pedepsiți. Cățăratul în copaci și călătoriile departe de casă sunt, de asemenea, evitate, la fel și scăldatul, din cauza pericolului de înec.

În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, de Moșii de Vară, se împart vase de lut cu mâncăruri de pomană: colaci, colivă, cireșe, vin, etc.

Preparate tradiționale de Rusalii în România

De Rusalii, oamenii mănâncă anumite preparate tradiționale, de la sărmăluțe în foi de viță, până la ciorbă cu verdețuri și smântână sau orezul cu lapte care se face cu o sâmbătă înainte, de Moșii de Vară.

De Rusalii, este ultima dată când se mai poate prepara pască, acest preparat se mai face abia anul viitor, de Paște.

Pasca de Rusalii este la fel cu cea de Paște, aluat dulce de cozonac cu o umplutură de brânză dulce și stafide.

Un alt preparat esențial pentru masa de Rusalii sunt sărmăluțele în foi de viță. Sărmăluțele sunt servite calde, de obicei cu smântână și mămăligă și sunt un adevărat deliciu.

Ciorba de Rusalii este o ciorbă bogată în verdețuri, un preparat răcoritor și plin de vitamine. Se prepară din legume proaspete de sezon, cum ar fi spanac, lobodă, mărar și leuștean, adăugându-se și ou bătut pentru consistență. Această ciorbă este perfectă pentru vară și se servește cu smântână.

Tocana de legume este un preparat simplu, dar extrem de gustos, pregătit din legume proaspete precum ceapă, ardei, roșii, dovlecei și vinete, toate fierte împreună într-un sos aromat. Este un fel de mâncare vegetarian, sănătos și savuros, care completează perfect masa de Rusalii. O poți servi cu mămăliguța în această zi de sărbătoare.

Un alt preparat tradițional este vărzarul, însă contrar numelui, nu conține varză. Este o plăcintă simplă și foarte gustoasă, specifică satului Rășinari din județul Sibiu, pregătită doar de Rusalii.