Jens Stoltenberg, la Baza Kogălniceanu: Există riscul unei invazii totale și a altor acțiuni agresive din partea Rusiei

Iată principalele declarații ale lui Klaus Iohannis: 

- "Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situației de securitate în proximitatea Ucrainei și în zona Mării Negre, în apropierea flancului estic al alianței. Așa cum am mai spus, actuală criză nu este doar una regională care se limitează la Ucraina, la Marea Neagră sau la securitatea europeană, această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic. Vizită dvs. are loc în momentul sosirii militarilor americani în România cărora le urez 'Bun venit în țara noastră'. Aceste două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO în contextul actual marcat de tensiune și instabilitate. Mulțumesc o dată în plus presedintelui american, Joe Biden, pentru această demonstrație a solidarității SUA ca aliat și principal strategic al României", a declarat Iohannis. 

- "Vă mulțumesc și dvs, domnule secretar general, pentru implicarea constantă în aceste eforturi și pentru susținerea acestui obiectiv esențial. Traversăm fără indoială cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politică de forță și de contestare ale actualei ordini internaționale ", a continuat Iohannis. 

 - "Am avut o discuție cu dl secretar general privind măsurile pe care NATO și aliații trebuie să le ia. Acestea trebuie să fie robuste, ferme și solidare având la baza unitatea, coeziunea și solidaritatea aliată. România beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie", a punctat șeful statului.

- "Am vorbit azi despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au făcut sub egida NATO în ultima vreme. Dacă vorbim de securitatea cibernetică este nevoie de o investiție foarte serioasă în infrastructura de acest tip. Avem un plan foarte important de dezvoltare a infrastructurii prin PNRR, fonduri europene și cu bani de la buget, se ocupă Guvernul", a punctat șeful statului. 

Întrebat ce mesaj are pentru românii care se simt amenințați de Rusia, Iohannis a spus: "Vreau să fiu foarte explicit, România e foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă. Însă trebuie să știm de unde vine această siguranță a noastră. În primul rând din forțele noastre armate care s-au dezvoltat foarte bine în ultimii ani, care sunt pregătiți. În plus, România e în NATO, care este cea mai puternică alianță din câte au existat în istorie. Și în sprijinul nostru iată că avem acești militari de aici".

- "Este evident că NATO e o alianță defensivă, nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni, dar dorim să garantăm securitatea statelor noastre și securitatea cetățenilor noștri. Asta facem", a mai spus Iohannis.

Declarațiile lui Jens Stoltenberg:

- Vă multumesc pentru întâmpinarea călduroasă. Mulțumesc pentru cooperarea de atâția ani și pentru contribuția la alianța noastră. România nu este singură. Avioane din Germania și Italia sunt aici pentru a proteja, pentru a ne apăra aliații și pentru a menține zona sigură. 

-Noi, americanii, suntem dedicați apărării Europei. Aliantii sunt aici pentru a consolida prezența NATO în această perioadă critică. Mai multe trupe, mai multe capacități și o hotărâre mai mare. Vom discuta săptămâna viitoare despre cum putem consolida în continuare prezența noastră în partea estică a alianței, inclusiv cu noi grupe de luptă. Salut oferta Franței de a aduce un batalion NATO aici, în România. Sarcina noastră este să protejăm pacea.

- Acest lucru este cu atât mai important în lumina activității nejustificatabile a Rusiei în apropiere, inlusiv în zona Mării Negre. Marea Neagră este o regiune de o importantă strategică vitală pentru NATO. Siguranța în această regiune este de cea mai mare importanță pentru NATO. Suntem dedicați dialogului și găsirii unei soluții politice. Niciodată nu vor exista membrii NATO de rang întâi sau rang secund, suntem aliați. 

- Există un risc real, există un mare risc pentru un nou conflict armat în Europa. Trupele rusești sunt tot mai multe și timpul se scurtează. În același timp, nu avem nicio siguranță. Continuăm să cerem Rusiei să se implice în dialog. Există riscul unei invazii totale, dar există și riscul altor tipuri de acțiuni agresive din partea Rusiei, inclusiv încercări de a răsturna guvernul de la Kiev sau atacuri informatice. 

- Nu avem nicio siguranță, dar știm că ei continuă escaladarea militară și știm că există mulți ofițeri secreți ruși care operează în Ucraina și avem o istorie a Rusiei care și-a folosit forța împotriva vecinilor. Sunt motive de a fi serios îngrijorați și vigilenți dacă folosesc, din nou, forța împotriva Ucrainei. 

-Prezența aici este un mesaj foarte clar al Alianței. Sunt foarte mulțumit de soldații de aici. 

-Continuăm să consolidăm flancul estic cu mai multe nave, mai multe avioane, mai multe trupe. Suntem gata să consolidăm și mai mult dacă este necesar, avem o forță de reacție a NATO. Deja ne-am sporit prezenta, o vedem astăzi aici.  

-NATO este aici pentru a proteja pacea. Am demonstrat că apărăm, protejam. NATO rămâne o alianță defensivă. Când vorbim despre scutul antirachetă din România și acesta este un scut defensiv.

-Cred că nu e nicio îndoială că acum Rusia e agresorul, Rusia a invadat și a cucerit o parte a unui vecin, au anexat ilegal Crimeea și acum au dus 100.000 de militari gata de luptă în zona Ucrainei și continuă aceasta escaladare. Nu există nicio îndoială că agresiunea vine din partea Rusiei. Prevenim orice neîntelegere. 

 

Secretarul general al NATO efectuează vizita în România la invitaţia preşedintelui Iohannis.

Săptămâna trecută, Pentagonul a anunţat că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România. Primul convoi cu tehnică militară al detaşamentului SUA a ajuns la baza de la Mihail Kogălniceanu

Blindatele Stryker au fost urcate pe 60 de platforme auto ale unei firme private și împărțite în două convoaie, iar militarii vin cu mai multe autocare.

Potrivit NATO, blindatele Stryker pot fi dislocate oriunde în lume în doar 4 zile. Este manevrat de 2 militari și poate transporta alți 9 infanteristi. Circulă cu o viteză maximă de 97 de km/h si este dotat cu arme puternice: mitaliere, lansatoare de grenade sau două tipuri de tunuri, cel mai mare de calibru 105 mm. Un blindat Stryker cântărește 17 tone și costă fară arme, între 5 și 8 milioane de dolari.