Pățania unei clujence care a fost sunată în legătură cu o posibilă fraudă la bancă: Îmi închide telefonul, se șterg mesajele

Autoritățile ne recomandă să fim atenți la apelurile pe care le primim, mai ales acum, în perioada sărbătorilor, când atacatorii profită de emoțiile oamenilor.

Autoritățile ne recomandă să fim atenți la apelurile pe care le primim, mai ales acum, în perioada sărbătorilor, când atacatorii profită de emoțiile oamenilor.

„Sunt inspector principal de poliție, a fost efectuată o plângere din partea băncii, fiind o posibilă fraudă. Mai departe o să întocmim acest proces-verbal și o să vă pun pe linie cu un angajat al Băncii Naționale a României”, așa sună un apel – numit de specialiști „de tip spoofing” – în care un atacator se dă drept inspector de poliție. Din fericire, cel care a primit telefonul – Dragoș Stanca – este expert în capcanele de pe net.

Dragoș Stanca, expert: „Așa-zisul polițist care m-a sunat pe mine folosea greșit anumiți termeni, Banca României Naționale, sau a spus la un moment dat, Oficiul de Poliție al României. Adică e clar că cumva traducea, probabil. Aceste apeluri telefonice vin foarte des din partea unor hoți digitali care sunt deja documentați”.

Însă nu toți au fost la fel de vigilenți. O femeie din Cluj a fost păcălită prin aceeași metodă să acceseze un credit de 100.000 de lei, pe care l-a transferat escrocilor, crezând că „ajută la o anchetă.”

Suspecții au terorizat-o cu telefoane și amenințări, până au convins-o să ia creditul.

Patricia Brad, victima unei escrocherii: „După care îmi susură ușor în ureche că noi, împreună cu poliția, ar trebui să ajungem rapid la o bancă, să facem un credit pe sumă maximă, să îi trimit dumnealui banii înapoi, ca după aceea să fiu exonerată din partea BNR-ului că am făcut acel credit. Am luat banii, îmi dă o adresă, urc în taxi și introduc banii într-un tonomat, după care... omul îmi închide telefonul, se șterg toate mesajele”.

Femeia păgubită a fost convinsă de adevărata Poliție să își facă public cazul, pentru a-i face atenți pe alții să nu fie la fel de naivi.

Iată și experiența trăită de Patricia Brad:

”Ieri, ora 11, totul era încă perfect.

Primesc un telefon de la "BT". Mi se spune că cineva încearcă să facă un credit pe numele meu în orașul meu natal si că se va deschide o anchetă să se afle ce se întâmplă. Mă sună în continuare doi "polițiști" care îmi spun că s-a deschis ancheta și mă pun să mă concentrez să îmi amintesc cât mai clar cui i-am trimis eu copie de buletin. Mă înștiințează că mă va suna un inspector financiar de la BNR și să colaborez cu dumnealui pentru binele anchetei.

Și intră în scenă așa numitul DAVID ORȚAN care mă sună de pe un număr de fix, după care pe WhatsApp îmi trimite "legitimația" dumnealui precum și un contract de confidențialitate pe care mă pune să îl citesc cu atenție. De aici înainte nu mai aveam voie să dezvălui nimanui nimic din ce aveam să vorbim.

Îmi iau la revedere prin semne de la oamenii cu care eram și plec îndată spre CEC să fac un credit pe numele meu, desigur suma maximă. În fața băncii, ca să mă asigure că totul e în ordine, mă pune să intru pe site-ul BNR, să intru la e și să verific dacă numărul de telefon din dreptul numelui său este același cu cel de fix de pe care mă sunase anterior. Era același. Îmi spune că sunt urmărită prin camerele de supraveghere de la bancă și să fac exact așa cum spune el. Din fericire, site-ul Anaf nu mergea la CEC, așa că am avut în sfârșit curajul să îi închid telefonul și să mă urc în primul autobuz care să mă ducă acasă.

În autobuz mă sună din nou "politia" să îmi spună că obtructionez ancheta în desfășurare și că, dacă nu am citit bine contractul de confidențialitate, acolo scrie că voi primi amendă dacă nu colaborez. Așa că, mă dau jos din autobuz, alerg spre o altă bancă indicată de ei și fac un credit de 100.000 fiind în tot acest timp în direct cu "inspectorul" BNR. De aici mi s-a spus să le trimit toți banii ca dumnealui să îmi închidă linia de credit și astfel să nu mai pot fi fraudată. Fraierită. Folosită.

M-am tot rugat azi noapte să mă mai trezesc o dată pe data de 8 aprilie și să nu mai fac încă o dată greșelile pe care le-am făcut ieri”.

Cum reușesc atacatorii să fie atât de credibili

Darius Țicu, DNSC: „Se folosesc de numere de telefon care sunt disponibile în baza de date publice. Spre exemplu, în reprezentanța unor instituții din mediul public sunt foarte ușor de găsit numerele de telefon, iar respectivele numere de telefon sunt foarte credibile, pentru că la o verificare foarte scurtă, dar precară, se poate găsi numărul respectiv de telefon asociat instituției”.

Specialiștii în IT avertizează că, în curând, atacatorii vor putea să cloneze inclusiv vocile unor persoane din familie, de aceea este bine să avem o parolă de siguranță în cazul unor situații de urgență.

Și Poliția Română atrage atenția că instituția nu desfășoară niciodată anchete telefonice de acest tip și nu solicită date personale, informații bancare sau transferuri de bani prin telefon.

Sorin Stănică, comisar-șef de poliție: „Se respectă niște proceduri foarte stricte și nu se rezolvă lucrurile prin telefon. Nu există amenințări din partea polițiștilor de tipul obstrucționării justiției, contracte de confidențialitate încheiate cu poliția”.

În cazul în care aveți suspiciuni în legătură cu un apel, e recomandat să închideți telefonul și să încercați să luați legătura imediat cu instituția care pretinde că v-a at.