Parchetul European, 40 de percheziții în România și Franța. Fraude de 30 de milioane de euro cu garanții de la bănci fictive
Parchetul European (EPPO) a declanșat, marți, 40 de percheziţii domiciliare în mai multe localităţi din România şi Franţa, în cadrul unei anchete privind suspiciuni de fraudă cu fonduri europene și naționale de peste 30 de milioane de euro.
Potrivit unui comunicat al EPPO, este vorba despre o presupusă schemă infracțională de furnizare de scrisori de garanție false către beneficiarii de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune.
În România, perchezițiile au fost declanșate în București, Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt. De asemenea, s-au efectuat percheziții și în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franței.
Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanțare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de lichiditățile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
”În special, o bancă fictivă care aparent funcționa în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituții financiare care aparent operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru și fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.” - au precizat procuorii europeni.
Cum funcționa schema
Pentru proiectele care beneficiază de finanțare din partea UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate în mod corespunzător.
În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.
Procurorii bănuiesc acum că autorii suspectați au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. Iar în schimbul emiterii scrisorilor de garanție, se presupune că suspecții au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.
În cazul în care un contractant nu își îndeplinea obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanție, deoarece entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.
