Ora de vară 2024. Cum se schimbă ceasurile și când devine ziua mai lungă anul acesta

România va trece la ora de vară în noaptea de 30 spre 31 martie 2024, marcând începutul unei perioade în care ceasurile vor fi ajustate pentru a se potrivi cu schimbările sezoniere ale luminii naturale.

Când se trece la ora de vară 2024

Acest proces de trecere la ora de vară implică mutarea ceasurilor înainte cu o oră, ceea ce va face ca ora 3:00 să devină ora 4:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna martie va fi mai scurtă, având doar 23 de ore.

Această modificare a orei are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară din 20 martie 2024, moment în care ziua și noaptea au aceeași durată. Odată cu trecerea la ora de vară, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, comparativ cu două ore în perioada orei de iarnă. Această modificare va fi valabilă până la solstițiul de vară din 20 iunie 2024, când ziua va fi cea mai lungă din an.

Introducerea orei de vară a fost inițial concepută pentru a extinde perioada în care oamenii pot beneficia de lumina naturală a Soarelui, având un impact pozitiv asupra activităților desfășurate în aer liber, în special în agricultură. Sistemul cu ora de vară și ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, ca o măsură de economisire a energiei, în special în contextul unor perioade de criză sau instabilitate pe piața petrolului, cum ar fi cele din anii 1970.

Ce țări nu schimbă ora

De-a lungul anilor, multe țări au decis să renunțe la această schimbare, iar Uniunea Europeană poartă deja discuții în acest sens. Multe state au renunțat recent la această practică, unele dintre ele invocând probleme de sănătate ca motiv principal pentru a evita resetarea ceasurilor. În ultimii 10 ani, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Samoa, Siria și Uruguay au decis să renunțe la schimbarea orei.

Doar aproximativ o treime din țările lumii practică ora de vară, iar marea majoritate a acestora se află în Europa. În Europa, doar Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Islanda, Rusia și Turcia nu își schimbă ora.

În afara Europei, ora de vară este cel mai des întâlnită în America de Nord, unde unele părți din SUA și Canada o folosesc, precum și în America Latină și în Caraibe, conform pewresearch.com.

În unele țări, inclusiv în SUA, ora de vară este valabilă doar pentru o parte a țării. În SUA, Hawaii și cea mai mare parte a Arizonei, precum și unele teritorii, nu respectă ora de vară. Australia, Brazilia și Canada sunt într-o situație similară. De exemplu, în Australia, ora de vară nu este respectată în Queensland, Teritoriul de Nord, Australia de Vest, Insula Christmas sau Insulele Cocos (Keeling).

Momentan, în Europa, doar țările menționate mai sus nu schimbă ora. Deși Comisia Europeană a cerut statelor membre să renunțe la schimbarea orei, nici până în acest moment România, și nici alte țări, nu a luat o decizie în acest sens.

Când va trece România la ora de iarnă

Revenirea la ora de iarnă va avea loc pe 27 octombrie 2024, când ceasurile vor fi ajustate înapoi cu o oră, de la ora 4:00 la ora 3:00. Această schimbare va aduce cu sine o zi mai lungă, cu 25 de ore, deoarece lumina solară va fi prezentă pentru mai puține ore pe cer, iar noaptea va deveni mai lungă.

Cum ne afectează schimbarea orei

Deși poate părea o simplă ajustare a ceasurilor, schimbarea orei are un impact semnificativ asupra organismului uman și asupra societății în ansamblu. Un aspect important al schimbării orei este influența asupra ritmurilor biologice ale organismului. Ritmul circadian, adică ciclul de 24 de ore al activităților biologice și comportamentale, este strâns legat de ora locală și de lumină.

Schimbarea bruscă a orei poate perturba acest ritm, determinând organismul să se adapteze la noul program. Această adaptare poate dura câteva zile sau chiar săptămâni, iar în acest timp, oamenii pot experimenta o varietate de simptome neplăcute, cum ar fi oboseala excesivă, dificultăți de concentrare și schimbări de dispoziție, conform eu.usatoday.com.

Unul dintre factorii cheie care contribuie la aceste efecte este melatonina, un hormon produs de glanda pineală în creier. Melatonina joacă un rol crucial în reglarea ciclului somn-veghe și este influențată în mod direct de lumina ambientală. Atunci când se schimbă ora, nivelurile de melatonina pot fi afectate, determinând perturbări ale somnului și ale ritmurilor biologice.

Pe lângă perturbarea somnului, schimbarea orei poate avea și consecințe asupra sănătății cardiovasculare. Studiile au arătat că riscul de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale este mai mare în primele săptămâni după schimbarea orei. Acest lucru se datorează, în parte, perturbării ritmurilor cardiace și vasculare, care pot fi influențate de modificările în ciclul circadian.

În plus, schimbarea orei poate afecta și sănătatea mentală a oamenilor. Unii oameni pot experimenta stres, anxietate sau depresie în legătură cu ajustarea la noul program. Schimbările bruște în rutina zilnică pot fi dificile pentru unii și pot avea un impact negativ asupra stării lor emoționale și psihologice.

Cu toate acestea, există modalități prin care oamenii pot să-și ajute organismul să se adapteze mai ușor la schimbarea orei. Menținerea unui ritm regulat de somn înainte și după schimbare poate fi de ajutor. Este important să vă treziți la aceeași oră în fiecare dimineață și să încercați să vă culcați la aceeași oră în fiecare seară. Acest lucru poate ajuta la stabilizarea ritmurilor biologice și la reducerea impactului schimbării orei asupra somnului.

De asemenea, expunerea la lumină naturală dimineața poate fi benefică pentru sincronizarea ceasului biologic intern. Lumina dimineții ajută organismul să-și regleze ritmurile biologice și să-și înceapă ziua în mod alert și energic. Pe de altă parte, este important să evitați lumina puternică seara, în special lumina albastră emisă de dispozitivele electronice, deoarece aceasta poate afecta eliberarea melatoninei și poate perturba somnul.