România, rol-cheie în cazul migranților care vor în Germania. Traficanții folosesc metoda ”Hawala”
România începe să joace un rol periculos în privinţa traficului de migranţi.
Tocmai de aceea, procurorii DIICOT, asistaţi de anchetatori din toată Europa, au făcut mai multe percheziţii în Timişoara, Arad, dar şi în oraşe din Germania. Vestul ţării este preferat de fugari care vin din Irak, Iran, Afaganistan şi Siria şi le plătesc câte 5 mii de euro călăuzelor, ca să ajungă în Occident. Numai în ultimul an au fost prinşi la graniţele noastre 1700 de migranţi.
Reţeaua acţiona în toate ţările aflate pe traseul migranţilor. Este vorba despre: Turcia, Bulgaria, Serbia, România, Ungaria, Austria şi Germania. În fiecare există câte un reprezentant de origine arabă.
La Timişoara, de pildă, anchetatorii au ajuns la 12 adrese unde au făcut percheziţii. L-au prins chiar pe liderul organizaţiei de la noi care găzduia doi soţi cu un copil minor. Aceştia urmau să fie trecuţi granita ilegal.
Fenomenul de la graniţa de vest ia amploare. Nu există săptămână în care să nu fie depistaţi în tabere clandestine ori în pensiuni diverşi migranţi. Alţii sunt prinşi pe fâşia verde în timp ce încearcă să intre la noi sau să iasă ilegal spre Ungaria. Migranţii sunt aduşi fraudulos din Serbia.
Cu ajutorul localizării GPS, traficanţii ştiau în fiecare moment în ce punct se afla migranţii. Aşa îi şi colectau de pe traseu şoferii care îi transportau întotdeauna cu maşini cu numere străine, pentru a nu fi depistaţi de poliţişti.
Fiecare străin care speră să ajungă în Germania plăteşte între 4000 şi 5000 de euro. Până acum, banii au fost încasaţi prin metoda HAWALA, care nu implică nici un fel de instituţie fiscală sau persoana, cel puţin în acte.
În momentul în care era dată o sumă, era lăsată o parolă care este transmisă membrilor aceleiaşi grupării din alte ţări. În schimbul parolei, beneficiarul încasa banii.
Miercuri, în Caraş-Severin au fost găsiţi şi nişte irakieni cu doi copii. Mama şi unul dintre minori au ajuns la spital din cauza hipotermiei. Cu toţii sunt instruiţi ca, în cazul în care sunt prinşi, să ceară azil politic în ţara noastră.
În 2017 s-au înregistrat 5000 de cereri de azil la nivel naţional, iar 1300 de persoane au şi primit drept de şedere.
